Uniunea Europeană intenționează să creeze un fond special în valoare de 100 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în perioada 2028–2034, în afara bugetului multianual al blocului comunitar. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, care a subliniat că acest sprijin financiar pe termen lung este destinat reconstrucției Ucrainei și sprijinirii parcursului său european. Inițiativa vine în contextul în care UE este deja principalul donator al Ucrainei, cu ajutoare de peste 165 de miliarde de euro acordate de la începutul invaziei ruse din 2022, scrie Le Figaro
Uniunea Europeană propune un fond de 100 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei pentru perioada 2028–2034
Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a anunțat crearea unui fond european special în valoare de 100 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Uniunea Europeană propune un fond special de 100 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei, în afara cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028–2034, a declarat miercuri comisarul european pentru buget, Piotr Serafin.
„Rezervăm, de asemenea, până la 100 de miliarde de euro în afara plafoanelor CFM pentru Ucraina, partenerul nostru cel mai strategic”, a afirmat el în fața Parlamentului European, la Bruxelles. „Este un angajament pe termen lung pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei”, a subliniat Serafin.
UE este principalul finanțator al Ucrainei
Aceste fonduri vor servi și pentru a sprijini Ucraina „pe drumul său către aderarea la Uniunea Europeană”, a precizat, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UE este principalul finanțator al Ucrainei, cu aproape 165 de miliarde de euro deja alocate de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a reamintit Ursula von der Leyen săptămâna trecută, la Roma.
Ucraina este oficial candidată la aderarea la UE, iar mulți dintre membrii Uniunii și-ar dori ca această aderare să devină efectivă până în 2030. Totuși, discuțiile sunt extrem de dificile din cauza opoziției Ungariei conduse de Viktor Orbán, care și-a exprimat până acum dreptul de veto.
