Liderii celor mai industrializate democrații ale lumii s-au reunit în Canada pentru un nou summit G7, sub semnul tensiunilor comerciale generate de politica tarifară agresivă a președintelui american Donald Trump. În timp ce Washingtonul impune taxe tot mai dure asupra importurilor europene și asiatice, Uniunea Europeană ezită să riposteze, preferând discursuri despre „ordinea mondială bazată pe reguli”. În acest context, întâlnirea de la Kananaskis riscă să rămână fără o declarație comună, înlocuită de poziții divergente și documente separate privind principalele provocări globale, scrie Politico
Liderii occidentali vor să exercite presiuni comune asupra lui Donald Trump pentru a-l convinge să renunțe la războiul economic purtat împotriva lor, astfel încât să poată (în sfârșit) coopera pe teme urgente, precum amenințarea Rusiei.
„Omul tarifelor” Donald Trump va coborî luni în Munții Stâncoși canadieni pentru a se confrunta cu liderii occidentali la un summit G7 în care toți sunt de acord că războiul său comercial – costisitor și imprevizibil – este o idee proastă. Dar formarea unui front comun împotriva lui ar putea fi o idee și mai rea?
La ultima întâlnire a G7 în Canada, în 2018, Trump a plecat mai devreme după ce a fost criticat dur pentru tarifele impuse în primul său mandat. De data aceasta, tensiunile comerciale sunt mult mai accentuate – cu toate acestea, ceilalți lideri vor încerca să-l determine să se concentreze pe alte subiecte presante, cum ar fi amenințarea militară reprezentată de Rusia.
„Ei vor dori să discute despre tarife, dar Trump va dori să vorbească despre contracararea Chinei”, a declarat Josh Lipsky, director senior la think tank-ul Atlantic Council din Washington.
„Întrebarea pe care i-o vor adresa este: ‘Cum poți să ne ceri să facem parte dintr-un front împotriva Chinei când noi încercăm doar să limităm efectele dezastruoase ale tarifelor tale?’”
Potrivit calculelor Atlantic Council, celelalte economii G7 suportă o rată efectivă a tarifelor americane între 12% și 16% – cel mai ridicat nivel din perioada Marii Crize din anii 1930.
În timp ce Regatul Unit a semnat un acord comercial provizoriu cu Trump, trei dintre membrii G7 – Germania, Franța și Italia – se află în continuare în vizorul Washingtonului, fiind parte a Uniunii Europene, care funcționează ca un bloc comercial comun. Japonia, celălalt membru G7, este și ea afectată, în special din cauza ponderii ridicate a automobilelor în exporturile sale către SUA.
Tarifele ar putea crește brusc chiar din 9 iulie – ceea ce face ca acest summit să fie ultima șansă reală pentru a încheia un acord la cel mai înalt nivel, față în față.
„G7 este o bornă practică și importantă, un termen-limită natural, iar capacitatea SUA de a răspunde pe tema tarifelor depinde în mare măsură de cât de mult spațiu are Washingtonul pentru alte discuții”, a declarat un diplomat canadian, sub protecția anonimatului, pentru a putea vorbi deschis despre stadiul negocierilor cu Statele Unite.
Stabilirea agendei
Luni, când liderii se vor așeza la masa discuțiilor în luxosul complex montan Kananaskis, prima dintre cele patru sesiuni va fi dedicată tocmai acestor preocupări comerciale.
Premierul canadian Mark Carney va deschide sesiunea inaugurală cu tema economiei globale, comerțului internațional și a ordinii mondiale bazate pe reguli – așa cum (obișnuiam să) o cunoaștem.
Această temă va fi pe placul Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene și responsabilă de politica comercială a UE. Uniunea este reprezentată și de António Costa, președintele Consiliului European, ridicând la nouă numărul total al liderilor prezenți.
Trump și-a lansat ofensiva tarifară în martie, cu taxe de 25% pe oțel, aluminiu și automobile, iar în aprilie a extins măsurile prin impunerea unor „tarife reciproce” de 10% asupra Regatului Unit, Uniunii Europene și Japoniei.
Dacă nu se va ajunge la un acord comercial transatlantic, tariful impus de UE este programat să crească până la 50% pe 9 iulie — deși mai multe procese în instanțele americane și comentarii ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, sugerează că acest calendar ar putea fi amânat. Trump a dublat deja tarifele la oțel și aluminiu până la 50%, a amenințat cu taxe vamale asupra produselor farmaceutice, iar administrația sa lucrează la impunerea unor noi taxe pe semiconductori, cupru și cherestea.
Totuși, nimeni de la masa negocierilor nu își dorește să-l antagonizeze pe Trump. Uniunea Europeană a adoptat în general o atitudine rezervată — păstrând în așteptare un pachet de represalii vizând mărfuri americane în valoare de peste 100 de miliarde de euro și evitând până acum să apese pe trăgaci.
Fără consens
Să-i schimbi părerea lui Trump cu privire la tarife pare practic imposibil, mai ales acum că încasările au început să intre efectiv în bugetul federal. Așadar, de ce să mai încerci? Summitul din Canada — în lipsa unui miracol diplomatic — nu va produce, cel mai probabil, tradiționala declarație comună. În schimb, vor fi nu mai puțin de șapte declarații separate, pe teme variate precum materiile prime critice, inteligența artificială și incendiile de vegetație.
„G7 ar trebui să rămână unit ca o echipă”, a declarat un oficial guvernamental german pentru POLITICO.
„Gazda noastră, Canada, vede lucrurile la fel. Tocmai din acest motiv, nu vom avea o declarație comună pe toate temele, ci documente separate”, a adăugat oficialul, respingând ideea unei confruntări „șase contra unu”. „Și Japonia, și Canada, și țările UE au între ele perspective diferite.”
Canada își amintește prea bine că o abordare de tip G6 nu dă rezultate — o fotografie emblematică de la summitul G7 din 2018 îl arăta pe Trump așezat cu brațele încrucișate, înconjurat de ceilalți lideri. Cancelarul german de atunci, Angela Merkel, se apleacă peste masă, cu mâinile sprijinite ferm, iar expresia feței ei trădează exasperarea.
„Dacă G6 înseamnă o coaliție ostilă, cred că ar avea un efect de bumerang”, a spus Josh Lipsky. „Am trecut prin asta la G7-ul din 2018 din Canada. Am văzut exact cum a arătat acel moment — și nu a fost benefic pentru nimeni.”
Dar, cel mai important: „Un astfel de conflict ar duce doar la și mai multă fragmentare și nu ar servi intereselor niciunei țări pe termen mediu sau lung”, a concluzionat Lipsky.
Rezultatele summitului
Un summit G7 tensionat și fragil face, în anul 2025, parte din realitatea traversării furtunii tarifare declanșate de Trump. Ceilalți șase membri, alături de Uniunea Europeană, au în continuare nevoie de Statele Unite — pentru a contracara o Rusie imperialistă și pentru a ține piept unei Chine tot mai agresive.
