Conflictul a fost generat de hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifica hotararile initiale de validare a membrilor CSM in ceea ce priveste modul de calcul al duratei mandatului acestora. Noua hotarare a Senatului prevede ca implinirea termenului de 6 ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat de la data validarii acestuia, si nu la 7 ianuarie 2017, cand se implinesc 6 ani de la investirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.
Alegerile pentru CSM suspendate
Curtea de Apel Bucuresti a admis pe 29 aprilie 2016, cererea formulata de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania de suspendare a hotararii Consiliului Superior al Magistraturii privind alegerea a numai sase membri pentru viitorul Consiliu. Curtea a decis, de asemenea, sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la art. 54 alin. (1) teza I si art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a decide neconstitutionalitatea acestora in masura in care respectivele texte de lege se interpreteaza in sensul ca mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, si nu ca mandat al Consiliului.
CSM-ul are rolul constitutional de “garant al independentei justitiei”
„Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliului Superior al Magistraturii, la alegeri individuale, ar duce la situatia halucinanta in care magistratii din Romania ar tine-o in campanii electorale interne si alegeri continue. O astfel de situatie ar perturba intregul sistem de justitie din Romania, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor”, au aratat judecatorii in scrisoarea catre Presedintele Iohannis.
CITIŢI ŞI: Fără precedent în România post-decembristă: CSM chemat în instanţă de judecători
CSM-ul are rolul constitutional de “garant al independentei justitiei”, iar “aceasta hotarare a Senatului poate provoca in mod evident un blocaj institutional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, impiedicand aceasta institutie sa functioneze in parametri constitutionali firesti”, se mai arata in scrisoare. Judecatorii au aratat ca, pe de o parte, aceasta hotarare a Senatului incalca puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotarari judecatoresti irevocabile. Instantele de judecata au decis ca hotararile initiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinta fiind ca acestea au ramas definitive si, ca atare, nu mai nu mai puteau fi modificate in mod legal de catre Senat. Pe de alta parte, hotararea Senatului in cauza incalca competentele sale constitutionale, prin interpretarea si aplicarea legii in ceea ce priveste durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului
„Pentru a-si exercita, asadar, rolul de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa beneficieze de dispozitii exprese, cu rang constitutional, privind alegerea membrilor sai, astfel ca interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului”, se arata in scrisoare. Mai mult, a lasa posibilitatea Senatului sa isi revizuiasca intempestiv o practica de lunga durata in stabilirea limitei la mandatul intregului Consiliu Superior al Magistraturii, “constituie o ingerinta grava, putand fi afectata fundamental functionarea Consiliului”, se mai spune in scrisoare.
“Situatia generata de hotararile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul institutional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curtii Constitutionale cu conflictul de natura constitutionala dintre Senatul Romaniei si Puterea Judecatoreasca, instanta de contencios constitutional fiind singura care poate arata calea de urmat sub aspectul respectarii regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor alesi ai Consiliului”, a spus judecătorii.
Apelurile adresate Preşedintelui Senatului şi Preşedintelui CSM, ignorate
Judecatorii au aratat ca apelurile pe care le-au adresat Presedintelui Senatului si Presedintelui CSM au fost ignorate, solutia ramanand ca Presedintele Romaniei sa sesize Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala, pentru a se evita astfel un blocaj fara precedent al Consiliului Superior al Magistraturii.
UNJR a mai aratat, ca printr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti s-a dispus suspendarea hotararii CSM prin care au fost declansate alegeri doar pentru sase din cei 14 membri alesi ai CSM. De asemenea, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Forumul Judecatorilor din Romania au initiat si demersul judiciar de fond, solicitand anularea aceleiasi Hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind in curs de judecata pe rolul Curtii de Apel Oradea.
Conform Constitutiei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand in acest scop functia de mediere intre puterile statului. In virtutea acestei calitati de mediator intre puterile statului, judecatorii i-au solicitat Presedintelui Romaniei sa sesizeze Curtea Constitutionala “cu conflict intre puterea legislativa si cea judecatoreasca, pentru a garanta independenta magistraturii la nivel constitutional, prin explicitarea garantiilor constitutionale privind compunerea, puterea si autonomia Consiliului Superior al Magistraturii”.
"Avem convingerea ca Presedintele Romaniei va intelege gravitatea situatiei si va actiona pentru deblocarea ei, conform atributiilor sale prevazute de Constitutie. Organizarea de alegeri separate pentru fiecare membru CSM ar crea un haos de nedescris in sistemul de justitie, judecatorii fiind prinsi aproape permanent in campanii electorale interne, ceea ce ar perturba intregul sistem de justitie, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor", a spus Dana Girbovan. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania va continua toate actiunile necesare pentru a readuce situatia la normalitate si a pastra activitatea fundamentala a Consiliului Superior al Magistraturii in parametri constitutionali, pentru a-si putea indeplini datoria de garant al independentei justitiei, ca drept fundamental al fiecarui cetatean.
Scrisoarea adresată preşedintelui Iohannis poate fi cititită în întregime la adresa:
