"Am un singur comentariu. Am prezentat în fața comisiei toate argumentele și datele pentru care eu am susținut (...) faptul că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA sunt total nefundamentate. Eu le-am respins cu argumente", a spus Corlățean.
Comisia juridică a Senatului a respins cu cinci voturi "împotrivă", trei "pentru" și un vot anulat, cererea DNA privind începerea urmăririi penale a senatorului PSD Titus Corlățean. Vicepreședintele Senatului Ioan Chelaru a anunțat, luni, că solicitarea privind încuviințarea începerii urmăririi penale în cazul social-democratului Titus Corlățean ar putea să ajungă marțea viitoare în plen. Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Titus Corlățean în dosarul „Vot Diaspora 2014“
Iată ce spune comunicatul DNA:
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României“