Un prim exemplu dat de jurnaliștii englezi este impresionanta mănăstire franciscană Maria Radna, inaugurată parţial, duminică, după lucrări de reabilitare în valoare de peste 10 milioane de euro, cea mai mare finanţare primită de un lăcaş de cult din România. Autorul articolului, Luke Dale-Harris, scrie că, deși restaurarea ar fi trebuit să păstreze splendoarea stilului baroc, basilica arată acum precum un castel Disney contruit pe un teren neîngrijit.
În jurul mănăstririi zac grămezi de pietre și țigle sparte, în timp ce alte materiale ar fi fost vândute în Germania.
Blocurile de beton au înlocuit piatra originală, iar pe acoperișul mănăstirii strălucesc acum țigle roșii, industriale, inscripționate cu numele unei companii multinaționale germane.
Mănăstirea franciscană Maria Radna poartă hramul Maicii Domnului şi, conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu. În biserică există o icoană a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci şi incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.
Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în 1992 a fost declarată Basilica Papală Maica Harurilor.
Potrivit publicației britanice, Maria Radna este una dintre zecile de biserici antice transilvănene, castele și cetăți care au fost modernizate "brutal" în ultimii cinci ani cu peste 100 de milioane de euro, bani proveniți din din Programul de Dezvoltare Regionala al UE.
"Modelul" este păstrat în aproape toate cazurile: materialele originale sunt pur si simplu "smulse" de pe monumente și înlocuite cu cele industriale produse în fabrici locale.
Invariabil, muncitorii sunt tineri, prost plătiți și lipsiți de experiență.
În cazul Cetății Devei, din secolul 13, muncitorii au fost aduși dintr-o închisoare și obligati să facă muncă de restaurare. Între timp, banii circulă între reprezentanții administrației locale și firmele controlate de prietenii acestora, dezvăluie jurnaliștii de la The Telegraph.
Până în prezent, fondurile europene au fost investite în 18 biserici, alte 12 fiind în curs de renovare.
"Este un amestec dezastruos de corupție și dorință de a obține cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană pentru proiectele care cauzează aceste probleme. Înseamnă că nimeni nu e interesat de cum arată monumentele și ce se distruge, ci doar de câți bani pot obține pentru ei și firmele prietenilor lor", a declarat Hans Hedrich, cofondaturul Neuer Weg, o asociație pentru conservare și patrimoniu mondial.
Într-un mesaj recent însuşi Prinţul Charles şi-a exprimat nemulţumirea faţă de ţiglele ceramice industriale, de culori ţipătoare, care se pot vedea din ce în ce mai des în satele saxone din centrul Transilvaniei.
