Din acest raport, dar și din datele existente la nivel european, rezultă că sistemul educațional românesc are probleme serioase în ceea ce privește alfabetizarea funcțională și multiplă, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA din 2009, la secțiunea lectura și înțelegerea textului. La secțiunea matematică și la științe România s-a situat pe locul 47. La nivelul Europei, după România se mai află doar Albania, relatează agerpres.ro.
Conceptul de alfabetizat funcțional presupune o persoană capabilă să citească un text, să îl înțeleagă, să facă conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea textului, capacitatea sa de a-și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit, de a exprima în scris sau oral punctual său de vedere și, nu în ultimul rând, de a aplica informațiile/cunoștințele obținute în contexte de viață reală, adică funcționarea în societate.
Raportul Grupului la Nivel Înalt arată că 40,4% dintre elevii români sunt sub nivelul 2 (corespunzător evaluării PISA), ceea ce, practic, înseamnă incapacitatea acestora de a înțelege cele mai simple sarcini la examenele naționale. Potrivit informațiilor oferite de organizatori, acest lucru înseamnă, practic, că acești tineri nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educație. Potrivit reprezentanților Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale procentul a ajuns în 2016 la peste 42 la sută.
"Deja când vorbim despre analfabetism funcțional este un semnal foarte important de alarmă și arată că stăm rău", a declarat Ciprian Fârtușnic, directorul Institutul de Științe ale Educației, în cadrul discursului pe care l-a ținut luni în cadrul evenimentului.
La rândul său, rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop, prezent la eveniment, a declarat că România a ajuns din nou la un fenomen de care crezuse că a scăpat în vremea comunismului.
"Regimul comunist a eliminat analfabetismul din România — sigur, noi ținem seama de o marjă de eroare care s-a făcut voit — pentru că s-a făcut alfabetizare cu de-a sila, dar câteodată îmbinarea constrângerii cu convingerea de care vorbeau comuniștii, imitându-i pe marii filosofi, era bună. Și, în sfârșit, în ultimii 26 de ani am reușit performanța să revenim la ceea ce crezusem că depășisem de mult. Pot să vă spun, ca profesor, că ne-am dobândit și libertatea de a fi ignoranţi. Numai că această libertate ne duce la dezumanizare, pentru că eu cred sincer că condiția umană presupune educație. Dacă eliminăm aceste criterii din felul de a ne purta ajungem la dezumanizare", a spus rectorul UBB.
Studiile arată că un nivel scăzut al acestor competențe are ca efect o creștere economică redusă și fără capacitatea de sustenabilitate. Din acest motiv, statele membre UE și-au propus ca țintă reducerea numărului elevilor de 15 ani, care au dificultăți în domeniul alfabetizării funcționale, la un procent mai mic de 15% până în 2020. În prezent media europeană este de 20 la sută.
Datele au fost prezentate luni la dezbaterea "România Educată" şi fac parte din primul raport al EU High Level Group of Experts on Literacy, care cuprinde cinci capitole despre nivelul analfabetismului funcțional în Europa, dar și recomandări de reducere a acestuia. Dezbaterea a fost, organizată la Cluj de Administrația Prezidențială, Departamentul Educație și Cercetare în colaborare cu Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării din UBB.
"Problema nu este una de semantică, să nu ne fie frică de cuvinte, că numim analfabetism funcțional, că numim disfuncționalitate, că numim lipsă de eficiență a învățământului românesc, numiți-l cum doriți. Dacă statisticile pe care le avem la dispoziție sunt corecte, faptul este că mai mult de 40 la sută dintre elevii din țara noastră nu înțeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, și să nu ne amăgim, nici nu prea citesc, de fapt mai mult de prima sau a doua vedere nu prea există pentru unii. Au dificultăți să facă operații elementare, au dificultăți să fixeze o noțiune și raporturi logice între idei, de concepte, au dificultăți la nivelul unor competențe de bază pe care școala ar trebui să le ofere indiferent de filieră, format și profilul școlii", a comentat Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei.
El a precizat că trebuie recunoscut inclusiv faptul că, de-a lungul timpului, a lipsit curajul unei reforme și că anumite momente au fost ratate, astfel încât s-a ajuns la această situație. Ministrul a declarat însă că există oricând un bun moment pentru a se lua decizia unei remedieri și s-a declarat optimist în ceea ce privește eficiența măsurilor în viitor. El a avertizat însă că lucrurile nu se vor îmbunătăți de la sine.
