În curtea Institutului de Astronomie al Academiei Române, ascunsă printre vegetația bogată, se află Vila Bozianu. Are un stil arhitectonic aparte, neogotic, dându-ți senzația de cetate în minatură, cu creneluri și cu ziduri bogat ornamentate. Cu 164 de ani în urmă, aceste locuri, de pe dealul Filaret, erau îmbrăcate cu viță-de-vie. Bucureștiul era încă departe, spre nord.
Înainte de a fi ales ca domn al Ţării Româneşti, Alexandru Ioan Cuza a stat, în mare secret, câteva zile în Bucureşti. Refugiul lui a fost Vila Bozianu, păzită cu străşnicie de arnăuţi. Pentru siguranţa lui au fost montate, la interior, obloane masive, din stejar. Asta pentru că alegerea lui Cuza şi la Bucureşti, după ce în 5 ianuarie devenise domn al Moldovei, i-a adus şi mai mulţi adversari.
Era, aşadar, un loc ideal pentru găzduirea în siguranță a lui Cuza înainte de 24 ianuarie. Nu există însă niciun document care să ateste aceste momente, tocmai pentru că fost o operaţiune secretă.
Televiziunea Română prezintă acest crâmpei de istorie, într-un reportaj.
”În bună măsură este o informație transmisă prin viu grai, pentru că într-adevăr a fost adus în mare, mare secret. Știm că a venit cu câteva zile înainte, a fost prezent la una sau mai multe întâlniri de taină în vila Bozianu. Unul dintre documentele care îl plasează pe Cuza în această vilă este o scriere lăsată de Gheorghe Demetrescu, fost director al Observatorului Astronomic din București. A avut șansa să vorbească cu oamenii locului, posibil cu urmași ai familiei Bozianu, cu angajați ai vechiului Institut Meteorologic”, spune Sorin Marin, istoric, Institutul Astronomic al Academiei Române.
În preajma venirii lui Cuza, dar și în timpul cât a stat în acest loc, s-au luat măsuri ample de siguranță.
”Structura interioară a vilei suferă modificări, deoarece se montează obloanele de stejar pe care le vedem la toate ferestrele. Arnăutii au fost dispuși în perimetrul de trei hectare al vilei Bozianu”, mai povestește istoricul.
În turnul de câteva zeci de metri înălțime al vilei Bozianu au stat, pentru prima și ultima oară, arnautii. Erau gata să intervină oricând, dacă vedeau un intrus în parcul de peste trei hectare al acestui domeniu.
După moartea lui Constantin Bozianu, în 1882, vila, dar și parcul imprejmuitor, şi-au schimbat nu doar proprietarul, ci și destinul.
”Intră în scena istoriei un filantrop, Vasile Pappa. Prin legație testamentară o donează statului român. Lasă și o sumă foarte mare de bani pentru a se construi o infrastructură științifică”, ne-a mai spus istoricul Sorin Marin.
Vila adăpostește azi cea mai mare biblioteca astronomică din România.
Iatoricul ne mai relatează că aici există ”un fond de aproximativ 10-11.000 de cărți și periodice. În fiecare an, aproximativ 1000 de vizitatori ne trec pragul”.
Institutul Astronomic al Academiei Române și-a făcut o misiune din a scoate la lumina amintirea trecerii lui Cuza prin Vila Bozianu.
