"România a susținut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilității securității și solidarității aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor și forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu România își asumă concret un astfel de efort", afirmă premierul Cioloș, potrivit site-ului oficial al Guvernului.
Programul premierului Cioloș:
12.00-12.45 - Ceremonia cu prilejul căreia vor rosti discursuri premierul Dacian Cioloș și alți înalți oficiali ai SUA și ai NATO
12.45-13.00 - Turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă
13.00-13.15 - Conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work
13.20 - Întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
13.45 - Semnarea în Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu
Participarea României la scutul anti-rachetă a fost decisă în februarie 2010, de Consiliul Suprem de Apărare a țării. Baza de la Deveselu e parte a unui uriaș sistem defensiv - terestru, naval și aerian, denumit Aegis Ballistic Missile Defense System, care are ca scop descurajarea oricăror amenințări și agresiuni la adresa NATO.
E un sistem integrat, care prevede amplasarea de interceptoare anti-rachetă și stații radar în baze terestre, dar și pe nave. O stație radar a fost deja amplasată în Turcia, iar în Polonia vor fi instalate interceptoare, după modelul bazei de la Deveselu. De asemenea, câteva nave americane echipate cu sistemul Aegis activează deja în apele europene.
În România sunt instalate trei baterii terestre de rachete interceptoare tip SM-3, capabile să distrugă rachete cu rază medie de acțiune. Interceptoarele nu au încărcătură nucleară, dar pot distruge rachetele inamice prin intermediul energiei cinetice.
Construcția facilității antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Ea va fi oficial integrată în sistemul NATO de apărare antirachetă la summitul Alianţei din iulie.
Scutul de la Deveselu nu e pe placul Rusiei
Rusia nu privește însă cu ochi buni sistemul defensiv de la Deveselu.
"Amplasarea scutului în România este o greşeală. Scutul afectează direct securitatea naţională a Rusiei", a transmis ministerul de Externe de la Moscova.
NATO a precizat însă, în repetate rânduri că baza militară de la Deveselu are doar rol de apărare şi nu a fost gândită şi nici nu va fi folosită împotriva Rusiei.
Încă de când România a acceptat să găzduiască elemente acestui sistem, Rusia s-a considerat o ţintă şi a declarat că va contracara orice ameninţare.
Recent, aflat într-o vizită la Bucureşti, Frank A. Rose, asistent al Secretarului de Stat al SUA, a explicat de ce scutul antirachetă nu reprezintă niciun pericol pentru ruşi.
"Am avea foarte, foarte multe provocări în a face faţă sistemelor ruseşti. Ruşii construiesc rachete de un nivel avansat de mult timp şi ştiu cum să o facă bine. Sisteme noastre de apărare atirachetă nu au capacitatea tehnică pentru a face faţă unei asemenea ameninţări. Aş vrea să mai punctez că au un număr foarte mare de rachete. Chiar dacă ai vrea să-ţi construieşti sistemul de apărare antirachetă astfel încât să fie orientat împotriva Rusiei, lucru de care Statele Unite şi NATO nu dispun, o să ai parte de mari provocări atunci când vine vorba de nivelul de complexitate al sistemelor şi de numărul de sisteme pe care ruşii îl au", a spus oficialul american.
De asemenea, Robert Bell, reprezentant civil principal al secretarului american al Apărării în Europa, a declarat că, dacă ar fi fost îndreptat împotriva potențialului strategic rusesc, sistemul european antirachetă ar fi "arătat complet altfel".
