Papa Francisc a declarat, vineri, la comemorarea a cinci secole de la reforma lui Luther, care a provocat o schismă a Bisericii, că studiul atent și riguros, liber de prejudecăți și polemici ideologice, permite Bisericilor, astăzi, în dialog, să discearnă și să asume ceea ce a fost pozitiv și legitim în Reformă.
Vineri, 31 martie 2017, Sfântul Părinte i-a primit în audiență pe participanții la simpozionul organizat de Comitetul pontifical de științe pe tema ”Luther după 500 de ani”. Papa și-a exprimat sentimentul de gratitudine față de Dumnezeu, un simțământ însoțit de o anumită stupoare ”la gândul că nu cu mult timp în urmă un simpozion de acest fel ar fi fost de neînchipuit”. ”A vorbi de Luther, catolici și protestanți împreună, la inițiativa unei instituții a Sfântului Scaun, înseamnă a atinge cu mâna roadele lucrării Duhului Sfânt, care depășește orice barieră și transformă conflictele în ocazii de creștere în comuniune”. Nu întâmplător, a remarcat Sfântul Părinte, documentul Comisiei luterano-catolice pentru comemorarea comună a celui de-al cincilea centenar de la începutul Reformei lui Luther este intitulat, întocmai, ”De la conflict la comuniune”, transmite Radio Vatican.
Inițiativa de studiu, a spus papa Francisc în cuvântul său, a oferit multor cercetători din diferite instituții oportunitatea de a vedea împreună acele evenimente. ”Aprofundări serioase despre figura lui Luther și critica sa împotriva Bisericii și a papalității timpului său contribuie cu siguranță la depășirea acelui climat de neîncredere reciprocă și rivalitate care vreme îndelungată a caracterizat în trecut raporturile dintre catolici și protestanți. Studiul atent și riguros, liber de prejudecăți și polemici ideologice, permite Bisericilor, astăzi în dialog, să discearnă și să asume ceea ce a fost pozitiv și legitim în Reformă, și să se distanțeze de erori, exagerări și falimente, recunoscând păcatele care au condus la dezbinare”.
Radio Vatican mai transmite că Papa Francisc a subliniat că, ”astăzi, ca creștini, suntem chemați cu toții să ne eliberăm de prejudecățile față de credința pe care alții o mărturisesc cu un accent și un limbaj diferit, să ne dăruim unii altora iertarea pentru vinovățiile comise de părinții noștri și să invocăm împreună de la Dumnezeu darul reconcilierii și al unității”.
