OIM: Cum sunt împărţiţi refugiaţii, cine plăteşte transportul şi ce regim vor avea în România

24 Sep 2015
OIM: Cum sunt împărţiţi refugiaţii, cine plăteşte transportul şi ce regim vor avea în România
Cei  4837 de refugiaţii relocaţi din Grecia şi Italia vor ajunge în România în următorii doi ani, eşalonat, costul transportului fiind asigurat de Comisia Europeană - 500 de euro de persoană. În România, ei vor fi cazaţi în cele 6 centre, iar după 3 luni vor putea să se stabilească oriunde în ţară sau în zonele cu posibilităţi economice.

"Indiferent de numărul lor, aceste persoane vor veni în România eşalonat, numărul va fi determinat de Inspectoratul general pentru Imigrări şi vor ajunge la noi în următorii doi ani(...) Comisia Europeană este responsabilă de transportul lor. În acest moment, se discută despre alocarea a 500 de euro pentru fiecare persoană, bani care vor fi folositi atât pentru procesarea înainte de plecare, pentru transportul persoanei respective cât şi pentru procesarea în momentul aterizării", a explicat la RFI directul biroului Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din România, Mircea Mocanu.

El a spus că selecţia refugiaţilor va fi făcută în Grecia şi Italia de către autorităţile din cele două ţări, împreună cu responsabilii locali şi internaţionali. Aceştia "fac o analiză iniţială, grupează persoanele respective ţinând cont şi de relaţiile familiale, şi de eventuale legaturi de rudenie sau prietenie pe care acestea le-ar avea în ţările unde urmează să ajungă, astfel încât să faciliteze integrarea acestora", a explicat Mocanu.

Directorul Biroului OIM din România a mai spus că, la noi, refugiaţii sunt obligaţi să stea în cele 6 centre pentru imigranţi doar în primele trei luni, într-un un regim deschis. "Într-o primă fază, cel puţin în primele 3 luni până când primesc o formă de protecţie, sunt repartizaţi în cele 6 centre din ţară. După aceea, aceştia pot fi repartizaţi localităţilor unde îşi doresc să meargă sau aleatoriu spre localităţi care au posibilitatea, mai ales economică, să absoarbă aceşti imigranţi. (...) La nivel general se cunoaşte foarte puţin ce drepturi au aceste persoane. Dacă solicită azil, pe durata procesării solicitării aceştia au dreptul de a ieşi din centrele unde locuiesc inclusiv dreptul de a sta cu rudele în localităţile limitrofe, cu acordul Inspectoratului general pentru Imigrări.Nu sunt deţinuţi în acele centre. Sunt facilităţi deschise", a afirmat Mocanu.

El a adăugat că practica a demonstrat că împărţirea refugiaţilor şi nu gruparea într-o anumită zonă a ţării duce la o mai bună integrare a acestora. Mocanu a mai spus că o persoană repartizată în România, care a primit statutul de refugiat, poate pleca din ţară şi solicita drept de muncă în orice alt stat membru. Dacă însă persoana în cauză a părăsit ţara înainte de a primi statutul de refugiat şi este identificată în altă ţară, aceasta va fi returnată României.

Drepturile refugiaţilor conform Legii 122/2006:

  • La cerere, beneficiază de cazare gratuită într-unul din cele 6 centre ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Aceste centre de cazare dispun de camere de locuit şi bucătării dotate corespunzător, camere de joacă, săli de calculatoare, de sport şi de rugăciune
  • Cazarea în Centrele Regionale IGI presupune şi asigurarea produselor de igienă personală şi de curăţenie, precum şi asigurarea bunurilor materiale necesare pregătirii şi preparării hranei şi servitului mesei;
  • Beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei/persoană/zi;
  • Beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de zile de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;
  • Beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi de asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice;
  • Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
  •  Participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia de câte ori este nevoie de consiliere şi asistenţă psihologică.
  • Copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

  • Citiţi mai multe ştiri din Actualitate!





    Alte stiri din Actualitate

    Ultima oră