România a atras atenția întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, protestând împotriva unei ordonanțe de urgență a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupției, scrie New York Times.
Într-un articol scris în limba engleză şi în limba română sub titlul "În România, tentaculele corupției cuprind viața de zi cu zi", autorul, Palko Karasz, afirmă că flagelul corupţiei este o problemă endemică în toată Europa de Est.
Însă lupta României împotriva ei a plasat-o în centrul dezbaterii politice. Ordonanța de urgență ar fi decriminalizat unele fapte de corupție, ceea ce a alarmat judecătorii și procurorii români. La Bruxelles, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea și numeroși oameni din interiorul și din afara României se temeau că această ordonanță ar putea submina statul de drept dintr-una din cele mai tinere democrații europene.
Deși guvernul a abrogat ordonanța și a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în parlament miercuri, oponenții se angajează în continuarea luptei, continuă autorul.
În timp ce protestele se intensificau în cursul săptămânii trecute, The New York Times a cerut românilor să descrie situații în care au avut de-a face cu corupția. Iată mesajul transmis în engleză şi română:
"Romania’s new government is facing a growing protest movement over measures seen as permissive toward corruption. We want to hear from Romanian readers who have felt corruption’s effects. At work or at play, in ways large or small, in pursuit of medical care, an education or anything else, how has corruption been a force in your life? We may use your submission in a future piece.
Noul guvern al României se confruntă cu intensificarea unei mișcări de protest împotriva unor măsuri considerate permisive față de corupție. The New York Times vrea să colecteze mărturii din partea românilor care au simțit efectele corupției. În ce fel corupția vă afectează viața? Ați fost victimă sau martor la fapte de corupție la servici sau în timpul liber, la medic, în educație sau în alte domenii? Este posibil să vă folosim mărturiile într-un articol viitor".
Cei care au răspuns mesajului NYT, au vorbit despre mita de zi cu zi — în spitale, școli și instituții publice. Unii dintre ei sunt descurajați, spunând că este o problemă adânc înrădăcinată cultural. Mulți sunt înfuriați de ordonanța de urgență de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenți și se tem că astfel este frânată lunga luptă împotriva corupției pe care o poartă țara.
După apelul inițial pentru relatările românilor, NYT a continuat cu întrebări despre proteste. Mărturiile de mai jos au fost condensate și editate pentru claritate. Majoritatea răspunsurilor au fost trimise în limba engleză. Articolul în engleză a fost publicat joi, iar varianta în limba română, vineri, fiind ilustrat cu fotografii de la protestele din Piaţa Victoriei şi din Timişoara.
„Nu iau bani de la pacienții mei”
Corupția este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulți dintre colegii mei iau mită de la pacienți. Unii refuză să-și trateze pacienții dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienții mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alții cred că nu ești un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească.
Despre proteste: Am fost la toate protestele din București din ultimele 3 săptămâni. Ca mulți alții am simțit că recenta ordonanță de urgență, care a fost adoptată la ora 22.30, a fost primul semn că România întoarce spatele democrației și justiției.
— Dan Aramă, 31, medic din București.
_____
Am dat bani mulți — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenți, doctori și pe medicamente pentru soțul meu pentru care nu mai era speranță de viață!
În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Așa era pe vremea lui Ceaușescu, așa a rămas până azi.
Despre proteste: Am participat la proteste. Motivarea mea a fost indignarea față de modul hoțesc prin care au dat Ordonanța de urgență nr. 13, față de conţinutul ei dedicat salvării penalului Dragnea [Liviu Dragnea, președinte PSD].
— Cristina Iftode, 62, matematiciană pensionară din București.
_____
Amintiri de coșmar dintr-un club în flăcări
În 2015, incendiul fatal din clubul Colectiv din București a fost pus pe seama corupției. Protestele care au urmat au dus la demiterea guvernului. Oana Celia Gheorghiu, 38, translator și conferențiar din Galați, și-a pierdut trei prieteni în incendiu.
Am participat la toate protestele din Galați începând cu noaptea în care guvernul a adoptat Ordonanța de urgență 13/2017. Nu sunt genul revoluționar, dar indignarea pe care am simțit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni din stradă.
_____
„Brânză, băuturi alcoolice, chiar și ouă!”
A trebuit să dau mită pentru lucruri normale care nu costă, cum ar fi reinstalarea electricității după ce a fost tăiată pentru neplată. Mita a redus procedura de reinstalare la trei zile după plata completă a facturii. Fără ea ar fi durat trei luni.
Țara noastră se luptă cu corupția de zeci de ani. Când eram copil, credeam că politicienii sunt atotputernici; legea părea să nu li se aplice. Asta m-a deranjat dintotdeauna, pe mine și pe toți cunoscuții mei, chiar și pe susținătorii PSD-ului.
Despre proteste : Am ajuns în fața guvernului la o oră sau două după adoptarea Ordonanței de urgență 13/2017. Le-am promis ca asta nu trece, că vor plăti politic.
— Ioan-Radu Tănăsescu, 31, dezvoltator de interfețe din București.
_____
S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenți care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta și am fost sancționată pentru integritatea mea. Am fost forțată să părăsesc țara de multe ori din cauza corupției teribile și din cauza salariului insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar și alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar și ouă !
— Monica Vlad, 49, profesor universitar din Sibiu.
_____
Copilăria, înconjurat de corupție
Într-o comună mică, ca cea în care am crescut, nepotismul e la fel de obișnuit ca o moștenire de la părinți, ca mersul la biserică duminica sau ca trecerea anotimpurilor : e ceva în tradiția noastră, ceva acceptat pur și simplu.
— Tamas Hunor Kecskes, 25, student la Cluj.
Când crești în România ești înconjurat de „corupție”. Îți auzi părinții vorbind despre cutare politician care a făcut avere folosindu-și puterea. La televizor se discută numai despre asta. Când devii adult percepi corupția ca pe o parte activă a societății.
— Rareș Petru Achiriloaie, 22, student la Paris.
Am crescut în anii ‘90 într-o țară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent și o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o școală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces și chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generație care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile.
— Lucian Alexe, 28, expert în comunicare din Bruxelles.
