Termenul de intrare în vigoare a legii care introduce, în premieră în România, procedura de insolvenţă pentru persoanelor fizice, a fost amânat cu un an printr-o ordonanta de urgenţă adoptată de Guvern în decembrie 2015. Deputaţii au decis însă marţi să scurteze termenul cu două luni.
"Legea insolventei persoanelor fizice protejeaza romanii, debitori de buna-credinta, sufocati de datorii, care astfel nu vor mai sta cu frica in san ca vor fi executati silit sau ca vor ramane pe drumuri, pierzandu-si bunurile”, a declarat iniţiatorul proiectului, deputatul Ana Birchall.
O persoană este, conform legii, în insolvenţă atunci când are insuficienţi bani disponibili pentru plata datoriilor, pe masura ce acestea devin scadente. Insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadentei, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.
Conform Anei Birchall, legea are numeroase avantaje printre care suspendarea executarii silite odata cu declansarea procedurii de insolventa pentru persoanele fizice; stoparea acumulării de dobanzi si penalitati pentru intarzierea la plata; protejarea persoanelor fizice, debitori de buna credinta; încetarea efectelor actelor unilaterale ale debitorului (imputerniciri/mandate acordate); asigurarea unui echilibru intre interesele debitorilor, persoane fizice, si cele ale creditorilor.
Astfel, românii care îşi declară falimentul vor beneficia de trei proceduri în baza acestei legi: insolvenţa pe baza unui plan de rambursare a datoriilor; insolventa bazata pe lichidarea de active şi procedura de insolventa simplificata. În primul caz, durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire cu un an.
