În primele trei luni ale acestui an DNA a arestat, în medie, două persoane pe zi. Reţinerile şi arestul preventiv au făcut agenda zilei. În tot acest val de arestări, care s-a creat încă din 2014, un caz a ajuns în acest moment pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Astfel, Mariana Rarinca a făcut şase luni de închisoare pentru ca mai apoi Curtea de Apel să-i decidă nevinovăţia. Femeia a fost reţinută anul trecut, la cinci zile după ce şefa ÎCCJ a depus o plângere penală la DNA. Mascaţii au adus-o imediat, încătuşată, în Bucureşti.
Practic, în acest moment Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ se găseşte într-o poziţie delicată. La fel şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Este suficient un precedent ca cel al Marianei Rarinca, pentru ca sistemul să îşi arate slăbiciunile. Mai există astfel de cazuri? Unde începe „statul de drept” şi care este limita la care sistemul ajunge să se fie doborât cu propriile arme?
În acest moment, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a trimis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cere să le demită pe Livia Stanciu - ÎCCJ şi pe Codruţa Kovesi - DNA din funcţiile pe ”care le ocupă nedemn”. În solicitarea lor, cei cinci reclamă faptul că Mariana Rarinca a stat în arest preventiv şase luni după ce a fost reclamată de Livia Stanciu - preşedinta ÎCCJ.
Precedentul - 6 luni în arest preventiv
Fosta secretara a soţului Liviei Stanciu, Mariana Rarinca a fost acuzată de şantaj de către şefa ICCJ. În urma acuzaţiilor că ar fi cerut 20.000 de euro pentru a nu da publicităţii imagini compromiţătoare cu Livia Stanciu, Mariana Rarinca a petrecut 6 luni în arest preventiv, pentru că ulterior să fie achitata definitiv de Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit Marianei Rarinca procurorii DNA care au instrumentat dosarul său au refuzat să introducă în dosar probe care ar fi susţinut cauză să. Amintim caprocurorii au obligaţia să instrumenteze toate probele relevante care le sunt puse la dispoziţia sa, indiferent ca ele sunt în favoarea apărării, sau acuzării.
Rarinca a susţinut în apărarea să ca banii pe care îi ceruse Liviei Stanciu erau doar 3.800 lei şi 1.600 euro, bani despre care a afirmat că i se cuveneau ca urmare a unor servicii administrative prestate pentru familia Stanciu. Documentul care ar fi atestat faptul că ea plătea facturi pentru soţii Stanciu, adică presta serviciile administrative invocate, a fost refuzat de procurori, potrivit Marianei Rarinca.
Pe 4 iunie 2014, Livia Stanciu face o plângere penală la DNA că este șantajată de o escroacă cu dezvăluiri făcute presei dacă nu-i dă 20 000 de euro. 5 zile mai târziu, mascaţii descind în casa Marianei Rarinca. Aceasta este adusă încătuşata în Bucureşti.
Aşadar, şefa ÎCCJ a făcut plăngerea, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a reţinut-o 5 zile mai tărziu.
Pe 21 mai 2015, după un proces la care s-a apărat singură, Mariana Rarinca a fost achitată de Curtea de Apel București. Nu din lipsă de probe, nu din dubii privind vinovăția, ci pentru că fapta nu există.
2015, DNA arestează 2 persoane pe zi
Precedentul Rarinca vine pe fondul unui început de an „tumultos”. Astfel, numai în primele trei luni ale anului au fost emise, conform site-ului DNA, ordonanţe de reţinere pentru un număr de peste 100 de persoane.
În ianuarie – 39 de reţineri, rezultă o medie de 1,25 reţineri pe zi.
În februarie – 28 de reţineri, rezultă o medie de o persoană reţinută pe zi.
În primele două săptămâni din martie – 37 reţineri, rezultă o medie de 2, 17 persoane reţinute pe zi.
Dacă ar fi să comparăm în criterii similare cu numărul de reţineri efectuate în luna ianuarie 2014, saltul cantitativ este impresionant.
Anul trecut DNA a emis în ianuarie “numai” 14 ordonanţe de reţinere adică media a fost de 0,45 persoane arestate pe zi. Sau, altfel spus, ritmul reţinerilor a fost de o persoană la 2 zile.
Aşadar, în acest val de arestări mai există cazuri Rarinca? Are sistemul o problemă?
Măsura privării de libertate a persoanei înainte de a fi condamnată de o instanţă judecătorească ar trebui să fie luată în situaţii justificate şi motivate public cu transparenţă.
Binomul Kovesi – Coldea
În valul de arestări al DNA, a mai apărut un scenariu cel puţin interesant. Elena Udrea a vorbit despre un binom Coldea – Kovesi. "Avem de-a face cu un plan foarte bine ticluit de binomul Coldea – Kovesi prin care se încearcă decapitarea tuturor instituţiilor importante din România şi punerea pe poziţii a unor oameni perfect controlabili", a declarat Elena Udrea. Fostul ministru a făcut şi un denunţ la DNA.
”În această toamnă, după ce pornise scandalul Microsoft şi numele fostului soţ era pomenit, acesta a venit la mine să mă roage să îi fixez o întâlnire cu Maior şi Coldea, deoarece nu dorea să îi contacteze personal. Mi-a spus că vrea să discute cu ei şi să lămurească acuzaţiile din dosar, în contextul în care la cererea lui Coldea făcuse plăţi în cash sute de mii de euro: 500.000 euro lui Ghiţă pentru RTV", a relatat Elena Udrea în denunţul DNA.
Câteva săptămâni mai târziu, dosarul privindu-l pe adjunctul şefului SRI Florian Coldea, deschis după denunţul formulat împotriva acestuia de Elena Udrea, a fost clasat de procurorii DNA, întrucât nu a rezultat existenţa vreuneia dintre infracţiunile sesizate.
Putem să ne întrebăm ce diferenţă există între plăngerea referitoare la un presupus şantaj, depusă de şefa ÎCCJ, caz în care un om a făcut închisoare pe nedrept 6 luni, şi cazul denunţului Elenei Udrea, privindu-l pe generalul SRI, Florian Coldea, caz în care se vorbea despre plăţi cash în valoare de 500.000 de euro, dar în care infracţiunea nu a existat, dosarul fiind închis în mai puţin de o lună?
Aşadar, şefii celor mai puternice instituţii din ţară par să aibă oarecare probleme. De la şefa ÎCCJ, la şefa DNA, la adjunctul SRI, fiecare dintre ei se găsesc în situaţii delicate. Cert este că, preşedintele Klaus Iohannis se află, poate, în cel mai delicat moment al mandatului, în condiţiile în care Călin Popescu Tăriceanu îi cere demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Codruţa Kovesi.
