Mai exact, generalul Dumbravă susţinea că „dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze“.
Declaraţia acestuia a stârnit nemulţumire în rândul Asociaţiilor de Magistraţi care au cerut verificarea şi deconspirarea ofiţerilor acoperiţi din Justiţie. Ieri, aparent, Administraţia Prezidenţială a lăsat impresia că a făcut lumină în ceea ce priveşte problema „spionilor“ din Jusţiţie.
Mai exact, urmare verificărilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), operaţiunea „Ochiul şi Timpanul“ a dat VERDICTUL: nu există nici un „spion“ în ograda justiţiarilor.
Răspunsul i-a nemulţumit pe magistraţi care l-au catalogat „superficial şi lapidar“ comparativ cu importanţa problemei ridicată de ei. Judecătorul Gabriela Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a declarat, în exclusivitate, pentru site-ul mariustuca.ro ce se va întâmpla în cazul în care nu vor primi răspuns la solicitarea făcută cu privire la prezenţa şi implicarea ofiţerilor „acoperiţi“ în Justiţie: „sperăm să fie obligaţi de către instanţă, iar CSAT să facă publice, să răspundă solicitărilor noastre“.
Răspunsul lui Dan Mihalache, mâna dreaptă a preşedintelui Iohannis pare să pună sub semnul întrebării verificările făcute de CSAT. Mai exact, declaraţiile făcute astăzi de consilierul prezidenţial anulează, din start, răspunsul CSAT: „Eu am dubii asupra acestor proceduri, dar ăsta a fost răspunsul instituţiilor statului (...) CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi”, a precizat Mihalache. În concluzie, s-au făcut sau nu verificări, de către cine şi care este procedura? Sau care este rezultatul atunci când Serviciile Secrete se verifică ele pe ele însele?
Judecătorul Gabriela Gîrbovan a declarat pentru site-ul nostru că aşteaptă să se publice ori să fie comunicat textul deciziei respective luate de CSAT şi a actelor care au stat la baza acesteia, susţinând faptul că Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat lapidar şi fără să facă referire la ce fel de verificări au fost efectuate.
„Avem încă o cerere pe rol ca să spun aşa. Au fost două chestiuni, ca să fiu mai concretă: una legată de problema ofiţerilor acoperiţi, a informatorilor şi a colaboratorilor din Justiţie în condiţiile în care fiecare magistrat dă anual o astfel de declaraţie ce trebuie verificată de catre CSAT. Aceasta a fost cererea pe care noi am facut-o, în luna mai CSM-ului de a se adresa CSAT-ului cu această problemă, iar finalitatea a fost comunicatul de presă de pe site-ul administraţiei prezidenţiale de ieri prin care ni s-a spus că aceste verificări au fost efectuate şi nu există astfel de ofiţeri în justiţie. Acum, vizavi de aceasta problemă, aşa cum am spus şi ieri, aşteptăm să se publice ori să fie comunicat textul deciziei respective luate de către CSAT şi a actelor care au stat la baza acesteia. Mă gandesc că este vorba de Hotărârile ori de procedura urmată de către CSAT pentru a ajunge la acest rezultat. Comunicatul este destul de lapidar, nu face referire la ce fel de verificari au fost efectuate, în raport de ce Servicii Secrete în România, sunt vreo şase dacă nu mă înşel, şi ce perioade au fost vizate. Deci, aşteptăm efectiv, textul deciziei respective“, a precizat judecătoarea.
Totodată, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România a precizat că este foarte important ca tot ceea ce ţine de justiţie să fie public, indiferent de instituţiile care sunt implicate în acest proces şi cu atât mai mult cu cât ar fi vorba de Servicii Secrete ce au un alt tip de acţiune decât cel specific justiţiei. Judecătorul a explicat şi ceea ce vor face în cazul în care nu vor primi răspuns la solicitarea trimisă.
Judecător: „avem o cale deschisă de această lege de a ne adresa justiţiei pe contencios administrativ“
„În celalalt punct de vedere, am solicitat CSAT, la început, în iunie, pe urmă am revenit cu o cerere pe 544, pe Legea privind Accesul la Informatiile Publice pentru a se ni comunica dacă la nivelul acestei instituţii au fost luate hotărâri ce a implicat şi justiţia şi colaborarea sau implicarea Serviciilor Secrete în ceea ce priveşte suportul vizavi de lupta anticorupţie şi Criminalitate Organizată. Mai exact, dacă există astfel de hotărâri, numărul lor care este gradul de secretizare şi cuprinsul acestor Hotărâri. Aşa cum am spus de fiecare dată, considerăm că este foarte important ca tot ceea ce ţine de justiţie să fie public, indiferent de instituţiile care sunt implicate în acest proces şi cu atât mai mult cu cât ar fi vorba de Servicii Secrete ce au un alt tip de acţiune decât cel specific justiţiei. Evident, deci este dreptul fiecărui cetăţean să ştie ce instituţii colaborează, ajută se implică sau nu în Justiţie, din momentul în care vorbim de dosare penale de la inceputul activităţii specifice Parchetului până în momentul în care o hotărâre judecătorească devine definitivă. Din acest motiv, am adresat cererea respectivă în 8 decembrie şi am întemeiat-o pe accesul la informaţii de interes public. Până în prezent, nu am primit încă un raspuns la această cerere şi, de aceea, spuneam şi ieri că, în condiţiile în care nu vom primi acest răspuns avem o cale deschisă de această lege de a ne adresa justiţiei pe contencios administrativ. Speram să fie obligaţi de către instanţă, iar CSAT să facă publice, să răspundă solicitărilor noastre. Adică, exact ceea ce am cerut: daca sunt aceste hotărâri, ce cuprind şi a.s.m.d.“
Din 2004 nu s-au mai făcut verificări privind existenţa unor ofiţeri acoperiţi în Justiţie
Am întrebat-o pe doamna judecător Gîrbovan când s-au făcut ultima oară verificări privind acoperiţii din Justiţie. „Există un articol în Legea care a intrat în vigoare, Legea 303 /2004 în care fiecare judecător, fiecare procuror şi persoanele auxiliare erau obligate să dea o declaraţie, pe proprie raspundere că nu sunt ofiţeri acoperiţi , colaboratori sau informatori ai Serviciilor de Informaţii. Şi, ca să nu rămână o chestiune formală, tot Legea obligă CSAT să facă verificari din oficiu la cererea Ministerului Justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Din momentul în care a intrat legea în vigoare până în prezent, deşi noi dăm astfel de declaraţii anual, nu au fost făcute aceste verificari. Şi, a fost nevoie, iată, de o presiune, zic eu susţinută, din partea Asociaţiilor şi a CSM-ului pentru că, în final, CSAT să facă astfel de verificari. Şi, de aia cred, că e important să nu trateze superficial acest subiect, printr-un comunicat de presă, ci să explice, în mod concret în ce au constat aceste verificări, ce servicii au fost vizate şi ce proceduri au fost urmate pentru ca, şi pe viitor, să avem certitudinea că este un control efectiv făcut de CSAT“, a concluzionat judecătoarea.
Dan Mihalache: „CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi“
Problema „acoperiţilor în justiţie“ a ajuns şi la Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale. Acesta a declarat astăzi că „are dubii” în privinţa procedurii de verificare de către CSAT a magistraţilor pentru a vedea dacă există printre ei ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete. Mihalache a arătat că CSAT a trimis către SRI, SIE, DGIPI şi DGIA cereri de verificare pe baza declaraţiilor pe proprie răspundere depuse de către magistraţi la numirea în funcţie, şi serviciile respective au comunicat că nu există nicio neregulă. Este vorba, potrivit lui Dan Mihalache, despre 23 000 de magistraţi.
„„Mi se pare un pic hazardat şi am sentimentul ca cineva e intr-o campanie electorala in justitie prin tema asta. Exista obligatia legala, nu noi am introdus-o, pare-mi-se e din 2005 sau 2006 ca CSAT sa verifice aceste lucruri. Daca ma intrebati pe mine, e un pic complicat si nu vad aici foarte bine rolul CSAT si poate intr-o zi aceasta prevedere ar trebui regandita, pentru ca CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica 23.000 de magistrati. Daca imi aduc aminte bine de la colegul meu Oprisor (n.r. - Ion Oprisor, consilier prezidential pe probleme de securitate nationala), cam asta era cifra. CSAT poate sa ia acele declaratii pe proprie raspundere si sa le trimita institutiilor (n.r - serviciilor secrete), institutiile raspund. Raspunsul institutiilor acesta a fost. Nu exista capacitati proprii ale CSAT de a umbla dupa ofiteri acoperiti. De aceea va spun ca eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost raspunsul institutiilor statului”, a declarat Dan Mihalache pentru agerpres.
Reacţia UNJR după declaraţiile lui Dan Mihalache
„În lumina noilor declaratii potrivit carora CSAT nu are capacitatea sa verifice daca exista agenti acoperiti ai serviciilor secrete printre magistrati, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita publicarea de indata a deciziei CSAT in baza careia Presedintia Romaniei a anuntat, pe data de 18 ianuarie, ca s-au facut verificari si "nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii" in justitie.
De asemenea, UNJR solicita domnului presedinte Klaus Iohannis lamuriri publice cu privire la procedura urmata de CSAT, care a condus la comunicatul Presedintiei ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie, in conditiile in care seful Cancelariei Prezidentiale, domnul Dan Mihalache, a afirmat, dupa ce acel raspuns a fost facut public, ca CSAT nu are instrumente la dispozitie pentru a verifica declaratiile date de magistrati. Mai mult, afirmatia domnului Mihalache contrazice flagrant comunicatul Presedintiei.
Daca Presedintia afirma ca "in urma verificarilor efectuate de catre institutiile abilitate, s-a constatat ca [...] nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii" in justitie, domnul Mihalache ne-a spus azi ca "raspunsul institutiilor acesta a fost: nu exista capacitati proprii ale CSAT de a umbla dupa ofiterii acoperiti. (...) Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost raspunsul institutiilor statului." Ca atare, pe o voce ni se spune ca s-au facut verificari, pe alta ni se spune ca nu exista capacitati de a face verificari.
Dubiile exprimate public de un oficial de asemenea grad vis a vis de incapacitatea CSAT de a face verificari efective nu fac altceva decat sa sporeasca confuzia si suspiciunile in spatiul public ca justitia este influentata de serviciile secrete, fapt ce contravine principiilor fundamentale ale democratiei. Ca atare, UNJR solicita o pozitie publica oficiala a Presedentiei Romaniei si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pentru a explica procedura pe care au urmat-o pentru a face aceste verificari.
Finalizarea tuturor demersurilor pentru transparentizarea relatiei dintre serviciile secrete si justitie este un imperativ absolut pentru a consolida increderea in justitie si a avea garantia independentei sale. Fara o justitie independenta nu poate exista stat de drept“
Preşedinţia României: „Nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperitţ, informatori sau colaboratori ai Serviciilor de Informaţii”
Amintim ca Administraţia Prezidentiala a anuntat, luni 18 ianuarie 2015, ca CSAT, din dispozitia lui Klaus Iohannis, a verificat veridicitatea declaratiilor date de magistrati in ceea ce priveste relatiile cu serviciile de informatii. Si ca nu exista nimic in neregula. Conform Administratiei Prezidentiale, in urma verificatilor, s-a constatat ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Dumitru Dumbravă: „în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze“
Iată ce declara şeful Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii (SRI) în aprilie 2015: „Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii.
