La cinci ani de la un incendiu devastator dintr-un club de noapte, care i-a omorât trei prieteni și i-a provocat arsuri grave, românca Flavia Lupu, 39 de ani, afirmă că încă nu s-a făcut dreptate în acest caz – și nici învățăminte suficiente nu au fost trase.
Lupu e unul dintre sutele de oameni rămași prinși în clubul de noapte Colectiv din centrul Bucureștilor pe 30 octombrie 2015, când un incendiu izbucnit de la efecte pirotehnice a cuprins localul.
În dezastru au fost uciși în total 64 de oameni, iar sute au fost răniți.
Incendiul a șocat țara și a declanșat un val de proteste anticorupție și o dezbatere națională referitoare la incompetența administrativă, mituire și normele de siguranță.
Lupu și alte victime se plâng că tragedia nu a dus la o schimbare de durată.
„Ce vreau eu este ca oamenii să-și amintească și în cele din urmă să acționeze”, a declarat pentru AFP tehniciana dentară cu fața pistruiată.
În decembrie 2019 o instanță din București a pronunțat sentințe cu închisoarea totalizând 115 ani pentru 13 persoane, de la proprietarii clubului și până la oficialii responsabili de normele anti-incendiu.
Cei trei proprietari ai clubului au fost condamnați la câte 11 ani și opt luni de închisoare.
Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4 din București, în care se afla clubul de noapte, a primit opt și jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu.
„O palmă peste față”
Însă condamnații nu sunt încă în spatele gratiilor, întrucât apelurile împotriva verdictelor sunt încă în desfășurare.
„Vom merge până la capăt ca să facem lumină în această tragedie”, a spus plângând Lina Rusitoru, al cărei fiu, Marius, a pierit în incendiu.
„Pentru acuzați, încălcarea legii pare ceva normal”, a declarat ea pentru AFP în timp ce asista la audierile de apel.
Culmea este că la alegerile locale din septembrie Piedone a candidat cu succes pentru postul de primar al Sectorului 5 din București.
„Pentru noi a fost o palmă peste față”, a declarat Lupu.
„N-am fost furioasă pentru că a câștigat, ci pentru că i s-a permis să candideze.”
Imediat după incendiu guvernul condus de Partidul Social Democrat (PSD) de stânga a demisionat – doar pentru a fi ales din nou un an mai târziu printr-o victorie covârșitoare.
Pentru mulți a fost un indiciu că momentul socotelilor necesar după tragedie s-ar putea să nu mai vină.
Pe lângă lipsa tragerii la răspundere pentru incendiu, pandemia de coronavirus a dezvăluit că nu s-a făcut nimic nici în privința unor vechi probleme din sistemul sanitar.
După ce inițial insistaseră că România nu are nevoie de vreun ajutor pentru a-i trata pe răniții în incendiu, autoritățile au consimțit cu reticență să-i trimită pe unii dintre ei la spitale din străinătate.
Lupu a fost unul dintre aceștia și a fost șocată să descopere cât de proastă fusese asistența de sănătate pe care o primise în România.
„Medicii germani ne-au spus că răni ca ale noastre nu mai văzuseră de la război și că aveam și bacterii pe care ei nu le mai văzuseră tot de atât de mult timp”, a declarat ea, care a făcut mai multe drumuri la Munchen pentru a fi operată.
„Trăind în complicitate”
Experții afirmă că, la fel ca și după incendiu, omiterea raportării unor infecții dobândite în spitale exacerbează presiunea imensă sub care se află spitalele țării din cauza actualei pandemii.
Suferind încă de pe urma unei mari penurii de personal și echipament medical – mai ales în unitățile de terapie intensivă -, România are una dintre cele mai mari rate ale mortalității din cauza coronavirusului din UE.
„Sistemul a rămas neschimbat, în ciuda crizei de acum cinci ani, care a fost gestionată în mod criminal”, a declarat medicul Camelia Roiu, un avertizor de integritate.
În urmă cu patru ani Roiu a trimis presei locale o filmare cu viermi colcăind în jurul rănii unui pacient tratat pentru arsuri grave într-un spital din București, în care mai lucrează și acum.
„E un sistem construit pe amatorism, fraudă și corupție”, a declarat ea.
România e la coada clasamentului UE în ce privește procentul din PIB cheltuit pe sănătate, cu doar 5,6%.
„Fondurile alocate spitalelor sunt oricum limitate, iar dacă pe lângă aceasta mai sunt și irosite din cauza corupției, mult nu mai rămâne”, a declarat Vlad Mixich, președintele ONG-ului Observatorul Român de Sănătate.
În fața clădirii în care se afla clubul Colectiva se află acum fotografii ale victimelor și lumânări aprinse în memoria lor.
Mai multe ONG-uri au cerut oamenilor să formeze în seara de 30 octombrie un lanț uman de la curtea de apel din București pentru a comemora victimele.
Eugen Iancu, al cărui fiu, Alexandru, a murit în incendiu, a declarat că trăiește într-o „țară în care nu există justiție”.
Dar, în definitiv, cine este vinovat de tragedie?
„Noi toți”, răspunde Iancu. „Fiindcă de 30 de ani trăim în complicitate, dispuși să facem orice pentru a evita respectarea regulilor.”
