În răspunsul dat de DSU se precizează că în Raportul Corpului de Control sunt aspecte „neconforme cu realitatea” şi că neclarităţile şi neconcordanţele din raport puteau fi evitate", dacă „s-ar fi solicitat un punct de vedere al instituţiilor implicate, inclusiv al DSU, pe un proiect al raportului”, înainte ca acesta să fie prezentat premierului Dacian Cioloş pentru aprobare.
Declanşare tardivă a Planului Roşu de Intervenţie în cazul Colectiv?
În ceea ce priveşte declanşarea târzie a Planului Roşu de Intervenţie (la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la 112), în răspunsul DSU scrie că „În fapt, alocarea de echipe specifice Planului Roşu se face începând cu ora 22:43, după recunoaşterea efectuată de către primele echipaje sosite la locul intervenţiei. (...) procedura de declanşare a Planului Roşu a fost respectată, fără a anticipa declanşarea în baza datelor primite”.
"Procedura de declanşare a Planului Roşu în cazul Colectiv a fost respectată" şi "neclarităţile şi neconcordanţele din raport puteau fi evitate", dacă „s-ar fi solicitat un punct de vedere al instituţiilor implicate, inclusiv al DSU", se precizează în raportul transmis de Raed Arafat.
CITIŢI ŞI: Cioloș, despre raportul tragediei din clubul Colectiv: "Nu mă interesează să tai capete"
CITIŢI ŞI: # colectiv. Concluziile tragediei care a îngenungheat România: Cioloş,întâlnire cu şefii de la Interne şi Sănătate
De asemenea, Raed Arafat mai spune că răspunsul la unele întrebări ridicate de Raportul Corpului de Control se regăsesc într-un raport al DSU trimis premierului pe 9 martie. Este vorba de „Raportul privind lecţiile învăţate în urma incendiului de la clubul Colectiv”. De altfel, în răspunsul trimis săptămâna trecută Guvernului se regăsesc aspecte din acel raport.
Raed Arafat respinge acuzaţiile din raportul lui Cioloş
În ceea ce priveşte concluzia Raportului Corpului de Control care spune că intervenţia de urgenţă din noaptea incendiului „a fost în mare marte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor, aspect cauzat în principal de lipsa exerciţiilor în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie şi baza materială deficitară”, DSU consideră că „folositea sintagmei „în mare parte o acţiune necoordonată” are caracter general şi nu indică acele părţi din intervenţie în care nu a existat coordonare”. Totodată Arafat susţine că în raport, serviciilor de intervenţie au primit calificative, „corespunzător” sau „a manifestat deficienţe", "fără a oferi scala în care se realizează această alocare. "
În consecinţă nu ne este clar dacă un calificativ „corespunzător” este unul pozitiv sau nu sau dacă este unul negativ. În aceste condiţii, sintagma folosită nu transmite niciun mesaj celui care citeşte Raportul pentru că sistemul de referinţă lipseşte”, se mai arată în răspunsul DSU.Raed Arafat susţine că în noaptea de 30 octombrie s-au respectat "întocmai procedurile legale în vigoare, inclusiv prevederile Planului Roşu de Intervenţie".
În ceea ce priveşte baza materială deficitară, în răspunsul DSU scrie că „nu avem până la acest moment niciun fel de informaţie din care să reiasă că s-a intervenit cu echipamente nefuncţionale sau fără echipamentele prevăzute pentru mijloacele de intervenţie care s-au deplasat la faţa locului” şi că „baza materială nu a fost suficientă în prima fază a intervenţiei, lucru obişnuit în astfel de situaţii, în care nevoie depăşeşte capacitatea de răspuns, cel puţin până la sosirea echipajelor suplimentare (acestea deplasându-se din puncte diferite către locaţia respectivă)”.
CONCLUZIILE RAPORTULUI DEPARTAMENTULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
1. Raportul Corpului de Control al Primului Ministru realizează o analiză care nu este corespunzător justificată cu argumente. În acest context, este important să subliniem faptul că aprecierea că şeful DSU nu şi-a îndeplinit de coordonare , singura pe care se bazează concluzia raportului cu privire la faptul că activitatea DSU a fost necorepunzătoare, este în totală contradicţie cu realitatea faptică prezentată în chiar curinsul acestui raport.
2. Raportul aduce ca argument pentru lipsa locurilor în unităţile de primiri-urgenţe relatări din presă pe care autorii nu le-au verificat la instituţiile competente, procedură care este inacceptabilă pentru un document de o asemenea importanţă, indicând un semn de întrebare asupra profesionalismului autorilor.
3. De asemenea, există mai multe confuzii de termeni, arătând neimplicarea unor specialişti în aceasă analiză, cu sunt aceea între paturile de internare din secţiile de spital şi locurile pentru pacienţi din unităţile de primiri urgenţe sau analizarea separată a ISUBIF şi a SMURD, aceasta din urmă fiind o structură fără personalitate juridică care intră în componenţa ISUBIF. Deşi personalul SMURD a realizat în cea mai mare parte intervenţia realizată de ISUBIF la incendiul din Clubul Colectiv, raportul ajunge la concluzia greu explicabilă că ISUBIF a manifestat deficienţe în timp ce SMURD a acţionat corespunzător.
4. Raportul utilizează exprimări extrem de vagi şi care nu sunt explicitate , aşa cum este cazul aprecierii faptului că intervenţia a fost sub medie , fără ca această apreciere să fie susţinută de argumente faptice, de precizarea modului de calcul al mediei, de specificarea elementelor cu care s-a realizat comparaţia precum şi a metodologiei care a fost folosită pentru aceasta.
5. Raportul Corpului de Control al Primului Ministru nu a luat în considerare elementele prezentate în Raportul privind lecţiile învăţate care a fost realizat pe baza propunerilor şi analizelor efectuate de specialişti în domeniul, Raport al DSU care prezntă propuneri şi măsuri deja implementate pentru o bună parte dintre problemele care sunt menţionate în documentul Corpului de Control.
6. Raportul propune o soluţie extremă şi anume reformarea radicală a sistemului de urgenţe din România, ceea ce ar presupune schimbarea fundamentelor pe care-şi bazează activitatea acest sistem, fără să se baseze pe o analiză aprofundată şi complexă , care să fie realizată de specialiştii recunoscuţi şi cu experienţă în domeniu. O astfel de măsură luată fără o evaluare serioasă şi metodică, fără consultarea unor experţi în domeniu, implică riscuri majore în asigurarea continuităţii asistenţei medicale de urgenţă a populaţiei şi implicit declanşarea de dezechilibre în sistemul de sănătate chiar la nivelul societăţii româneşti în ansamblul său.
CITIŢI ŞI: Raed Arafat, chemat în judecată. "Este vinovat de tragedia din Colectiv"
În urma verificărilor efectuate de către Corpului de Control al Primului Ministru, au rezultat următoarele concluzii:
Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de: lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație, baza materială deficitară.
