Cifrele URIAȘE din spatele Jocurilor de Noroc. Cum vine statul și își ia partea leului

27 Iun 2018 | scris de Sebastian S. Eduard
 Cifrele URIAȘE din spatele Jocurilor de Noroc. Cum vine statul și își ia partea leului

Le spunem cel mai des „păcănele”, pentru că, nu-i așa, le desconsiderăm. Noi nu ne-am atinge de așa ceva. O industrie care, din exterior, pare alunecoasă, la marginea legalității  și ușor slinoasă. Adevărul este cu totul altul. Și să nu le mai punem „păcănele”, ci sloturi. 

Cine joacă?

Un studiu din 2017 al GfK arată că circa 2,4 milioane de români (aproximativ 15% din populaţia peste 18 ani) au jucat cel puţin o dată în ultimul an, aceasta în condiţiile în care este luat în calcul şi jocul Loto organizat de Loteria Română.

Potrivit aceluiaşi studiu, România se situează la limita de jos a mediei europene, de 0,5-2% privind practicanţii împătimiţi ai jocurilor de noroc din totalul populaţiei peste 18 ani. În România, acest indicator este de 0,6% din populaţia de peste 18 ani, respectiv 98.000 de persoane.

Pe regiuni, cei mai mulți jucători sunt în București. Urmează Ardeal, Muntenia și Dobrogea. Cu cât localitatea este mai mare, cu atât procentajul celor care joacă este în creștere.

Jucătorii cu frecvența cel puțin săptămânală sunt bărbați tineri, necăsătoriți, educație medie, din urban, cu un venit mediu pe gospodărie de aproape 2.500 lei. În fine, 82% sunt bărbați.

În România există în acest moment peste 71.000 de aparate slot machines.

Poate fi păcălită mașina?

Exclus! Totul este matematică și statistică. Dacă pierzi continuu și nu te mai oprești, ai o problemă. Nu “reglează” nimeni de la spate, cu șurubelnița, câștigurile. Dacă tot crezi asta este posibil să fii fan al tunelurilor de sub Carpați și orice dialog între noi încetează aici.

Pentru cei care au căzut în patima jocurilor s-au creeat în ultima vreme suporturi specializate și grupuri de terapie; s-au educat operatorii și s-au derulat campanii de educare și prevenție a consumului excesiv de joc. Amănunte pe www.jocresponsabil.ro.

Plus că autoritățile sunt cu ochii pe această industrie, iar măsurile luate sunt extrem de agresive. Viciul se impozitează pretutindeni, diferența este că în alte părți din banii de la buget se face ceva…

Jocurile de noroc, o vacă de muls

Vă ziceam mai devreme de „păcănele”. Drept e că e impropriu să spui „păcănele” în cazul unei mașini de divertisment care costă mai mult decât o Skoda Octavia. Numai că așa suntem noi, minimizăm “adversarul”…

Taxele pe care le plătești dacă vrei să îți deschizi un astfel de “loc al pierzaniei” sunt enorme. Nu mai puțin de 20.000 de euro pe an taxe de licențiere pentru slot-machines, 50.000 pentru jocurile de video-loterie. Pentru fiecare aparat slot-machine plătești, anual 2.600 de euro. La fel, fiecare aparat suportă o taxă de viciu de 400 euro/an. Mai există apoi garanții pentru acoperirea riscurilor de neplată, taxă specială VLT și, DA, să nu uităm de impozitul pe profit de 16%. Mai e apoi și impozitul pe care tu, dacă câștigi, îl plătești către stat. A, și încă ceva. TOATE acestea sunt plătite ÎN AVANS.

Așa că data viitoare, dacă pierzi, nu-i injura prea tare pe cei cu cazinoul sau sala de jocuri. Gândește-te câți bani se duc la stat...și cam ce se face cu ei.

Vrei o cifră? Ei bine în 2017 taxele și contribuțiile colectate la buget în urma jocurilor de noroc au fost de 296 milioane de euro. Adică cu 20% mai mult decât bugetul Ministerului Culturii. Sau de 25 de ori bugetul Administrației Prezidențiale.

 Maria Sa, STATUL

Vă spuneam că totul este verificat îndeaproape de stat, pentru ca nu cumva acești bănișori să îi scape printre degete. Un aparat slot-machies are un soft care comunică permanent cu ONJN – Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc. Chiar dacă totul poate fi citit în timp real, asta nu-i scutește pe posesorii de săli de “desanturile” de la ANAF.

"Multe dintre companii se închid din cauza legislaţiei care nu este clară în aplicabilitate pentru companie. Compania nu o aplică aşa cum o înţelege legiuitorul sau cel care vine în control, adică ANAF, şi atunci ai de a face cu companii închise. Nu există o armonizare în sensul în care şi cel care vine în control şi cel care trebuie să plătească taxele să folosească aceiaşi raportare, aceiaşi indicatori, aceleaşi formulare, aceleaşi documente. Este destul de dificil pentru că, dacă o să ai o companie în Braşov, care este controlată de o anumită instituţie regională, se face într-un anumit fel, dacă este în Bucureşti este în altfel şi tot aşa. Este foarte mult interpretabil", spune Sorin Georgescu, secretar general al Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT .

"Este foarte multă tehnologie în această industrie şi există foarte multă transparenţă, numai că această transparenţă nu o utilizăm în a armoniza ceea ce îşi doreşte legiuitorul, statul, instituţiile de control şi ceea ce face operatorul. Din această diferenţă rezultă închiderea unor companii", a spus Sorin Georgescu.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră