În Uniunea Europeană, în jur de 6,9 milioane de copii trăiesc în altă țară decât cea a cărei cetățenie o dețin. România conduce lista țărilor de origine a persoanelor sub 20 de ani care locuiesc în alte state ale UE, scrie Deutsche Welle.
Un studiu recent al Centrului de cunoștințe pentru migrație și demografie al Comisiei Europene arată câți copii imigranți locuiesc în Uniunea Europeană și din ce țări provin.
Autorii studiului estimează că în jur de 7 la sută dintre copiii care trăiesc în UE au cetățenia unei alte țări. Două treimi dintre aceștia s-au mutat într-o țară UE dintr-un "stat terț", din afara spațiului comunitar, o treime sunt cetățeni ai UE care locuiesc în alt stat membru.
În perioada 2014-2018, numărul imigranților cu vârste sub 20 de ani a crescut (2018 fiind anul cel mai recent din care există cifre concrete cu privire la aceste evoluții), dar nu atât de mult cum ar fi fost poate de așteptat în contextul crizei refugiaților din 2015.
O concluzie surprinzătoare a studiului: migrația din state UE în alte state ale spațiului comunitar a crescut de două ori mai mult decât cea din state terțe, în ciuda crizei refugiaților.
Potrivit studiului, aproape 600.000 de copii și tineri români sub 20 de ani trăiesc în alt stat al Uniunii Europene - numărul cel mai ridicat din întregul spațiu comunitar (cifrele se referă la anul 2018).
Pe locul doi, la o distanță foarte mare, e Polonia cu aproximativ 240.000, urmată de Bulgaria, Italia, Franța și Germania.
Germania găzduiește cei mai mulți migranți sub 20 de ani din afara UE
Datele cele mai exacte care stau la baza acestui studiu sunt cele legate de cererile de azil. În aceste cazuri, țările sunt obligate să raporteze vârsta socitanților de azil agenției UE de statistică Eurostat.
În contextul crizei refugiaților, cele mai multe cereri de azil au fost înregistrate în 2016.
E foarte probabil ca multe dintre acestea să fi fost înaintate de către persoane care au ajuns în Europa în 2015. În 2016, aproape 400.000 de cereri de azil veneau de la persoane sub 18 ani.
Numărul a scăzut la 185.000 în 2018, iar estimările pentru 2019 indică o scădere și mai pronunțată.
Între 2015 și 2017, 60 la sută dintre cererile de azil erau înaintate de persoane provenind din trei zone de conflict: Afganistan, Siria și Irak. 15% din cereri veneau de la oameni din Balcani și Europa de Est.
