De ieri, în București s-au închis teatrele. Din nou, cultura are de suferit. Nu comentăm decizia luată, însă merită să consemnăm o poveste a lui Oscar Wilde.”A fost odată un om care era iubit în satul său pentru că povestea frumos. În fiecare dimineață pleca din sat și seara, când se întorcea, toți muncitorii satului, după ce munciseră toată ziua, se adunau în jurul său și-l îndemnau să povestească, întrebându-l: - Ce-ai văzut azi?
Și el le povestea că a văzut în pădure un moșneag care cânta din nai și care făcea să joace în juru-i localnicii pădurii. - Și ce-ai mai văzut? spuneau oamenii. - Când am ajuns pe malul mării am văzut trei zâne care își pieptănau cu-n pieptene de aur cosițele lor bălaie. Și oamenii îl iubeau pentru că le povestea.Dar într-o dimineață, părăsind, ca-n alte dimineți, satul, iată că zări pe malul mării trei zâne ce-și pieptănau c-un pieptene de aur cosițele lor bălaie. Și, mergând mai departe, văzu, lângă pădure, un moșneag care cânta din nai, înconjurat de localnici ai pădurii…În acea seară, când se reîntoarse în sat și când, ca-n alte seri muncitorii îl îndemnară: - Haide! spune-ne ce-ai văzut! el răspunse: - N-am văzut nimic!”Și Wilde adaugă: ”Sunt două lumi. Cea care este și despre care nu se vorbește, se numește lumea reală, pentru că nu e nici o nevoie să se vorbească despre ea pentru a o vedea. Și cealaltă e lumea artei; e cea despre care trebuie să se vorbească, pentru că altel n-ar exista”.Așa că, vorbiți cât mai mult și mai des despre artă. Nu închideți porțile teatrelor! Nu răstigniți cultura, căci fără cultură un popor își pierde identitatea, iese pe ușa din dos a istoriei. Așa au pățit avarii ori hitiții care, neridicându-se la cultură, au dispărut din istorie. Nu te joci cu focul!
Aseară, pe o vreme care mirosea a toamnă în toată regula, cu un vânt subțire și nori amenințători, pregătiți să înfrunte eventualele rafale de ploaie, în jurul orei 19, la intrarea Teatrului de Vară din Caracal, câteva sute de locuitori ai orașului așteptau să se bucure de spectacolul ”Pe o pânză de păianjen”, spectacol inclus în cel mai așteptat eveniment cultural de peste an: Festivalul de Teatru ”Ștefan Iordache”. Și faptul de a fi optat pentru venirea la teatru a fost de bun augur, pentru că piesa jucată de cunoscuții actori Medeea Marinescu, Vlad Zamfirescu, Mirela Oprișor, Andi Vasluianu și Diana Roman a fost un spectacol extraordinar, de ținut minte, un spectacol în care cei prezenți s-au regăsit, cu siguranță, în unul dintre personaje. Piesa este în fapt o radiografie a căsniciei, a vieții de familie, cu tristeți și bucurii, cu iluzorii fericiri și reale dezamăgiri, cu trădări și reveniri, cu certuri și despărțiri din care copiii sunt cei care suferă, cu iubiri consumate, transferate în preocupări casnice, cu probleme medicale ireversibile, care nu-și mai găsesc rezolvarea în tratamente clinice. Povestea este atât de concentrată, de bine construită, încât, într-o oră și jumătate, sunt prezentate și puse în lumină aproape toate problemele ivite într-un cuplu, inerente după o perioadă mai îndelungată de conviețuire.
Țesută ca o pânză de păianjen, aparent, intriga se derulează pe două planuri: o familie care se destramă datorită soțului care, la vârsta critică de 40 de ani, trădează și o altă familie în care iubirea (înforitoare cândva) se ofilește și se convertește în muncă și-n activități casnice. Realele probleme ale celor două cupluri sunt psihanalizate, evident, de un personaj dinafară, la rându-i, căzut și răsucit fără scăpare în plasa de păianjen țesută de nemiloasa, hulpava viață care înghite rătăcitoare destine. Un spectacol minunat care a împletit râsul-plânsul existențial, cu frânturi de viață în care spectatorii s-au regăsit ori au avut ceva de învățat.
Drept pentru care se cuvine să mai mulțumim încă o dată celor implicați în organizarea și buna desfășurare a acestui festival: Consiliul Județean Olt, Primăria Municipiului Caracal, Consiliul Local al Municipiului Caracal, Mișcarea de Rezistență, Asociația ON AIR împreună cu partenerii lor consacrați - Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, cât și ”părinților” spirituali ai acestui eveniment: Marina Constantinescu și Marius Tucă.
