L-am întrebat pe interlocutorul nostru, dacă la finalul acestei anchete în legătură cu cărţile scrise de cei din spatele gratiilor în cazul în care se va demonstra că operele ştiinţifice nu le aparţin, aceştia se vor întoarce în spatele gratiilor pentru zilele de libertate obţinute în cuantumul cărţilor. „Nu prea mai sunt modalităţi prin care Hotărârea respectivă de reducere a pedepsei să fie modificată, adică s-ar putea încerca o revizuire, însă din punctul meu de vedere, nu o o cale de atac adminisilă, deci practic Hotărârea pronunţată prin care s-a redus pedeapsa, chiar şi în cazul în care acea carte nu e scrisă de respectivul ar rămâne în picioare. Nu prea mai sunt modalităţi de modificare a ei în Codul de Procedura Penală“, a precizat sursa citată.
Avocatul Barac a explicat faptul că o recidivă a celor aflaţi sau eliberaţi din spatele gratiilor este o problemă mult mai mare decât modificarea sau desfiinţarea acelei hotărâri a instanţei.
„Aceasta va fi, probabil şi poziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) să deschidă un nou dosar în care să verifice dacă, într-adevăr, sunt indeplinite elementele constitutive ale unei noi infractiuni. Cel mai probabil infracţiunea de fals. Se vor deschide noi dosare dacă procurorii vor considera necesar. Problema este că, în acest caz, ar fi un caz de recidivă, adica e mult mai grav o nouă acuzaţie la adresa celui care a săvârşit o astfel de faptă decât modificarea sau desfiinţarea acelei hotărâri. Practic, e recidiva care adaugă un spor la pedeasă, sunt reguli de calcul a pedepsei mult mai dure pentru făptuitor.
Cităm din comunicatul DNA:
„Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.
În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu. Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.
Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific. Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.
Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.
Reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit. Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță.
Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.
Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice)“.
DNA cere reguli noi pentru deţinuţii-scriitori
În mai 2015, Direcția Națională Anticorupție a făcut o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii și la ministerul Justiției prin care cere modificare a legii privind executarea pedepselor. Mai exact, procurorii anticorupție susțin că este nevoie de o analiză mai riguroasă a lucrărilor științifice scrise de cei condamnați definitiv, având în vedere că există mai multe persoane care au reușit să iasă mai repede din închisoare după ce au scris mai multe cărți.
Legea la care se face referire este Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal care, la articolul 96, se referă la partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale.
„(1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează: în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate”, se arată în legea citată.
Ce a declarat Ministrul Justiţiei
Ministrul Justiţiei a anunţat că lucrează la rezolvarea lacunelor legislative privind deţinuţii deveniţi scriitori peste noapte. Asta după ce un raport al ministerului a scos la iveală faptul că aproape 200 de puşcăriaşi au publicat nu mai puţin de 400 de cărţi, în ultimii trei ani pentru a ieşi mai repede din închisoare potrivit B1 Tv. Reamintim că, cu fiecare lucrare scrisă, deţinutului i se va reduce 30 de zile din pedeapsă. De altfel, Gigi Becali, unul din cărturarii de după gratii, a dezvăluit că există anumiţi "îndrumători", de meserie profesori universitari, care îi ajută pe deţinuţi să scrie cărţile ştiinţifice.Aşadar, ai carte, ai parte?
”Eu sunt aici pentru alegeri la CSM. Nu înțeleg să dau azi declarații despre cărțile din pentenciar, dar vă asigur că lucrez la acest lucru”, a declarat astăzi Raluca Prună. Este prima reacţie oficială a ministrului Justiţiei după ce un raport al instituţiei a demonstrat negru pe alb "portiţa" descoperită de condamnaţi pentru a ieşi de după gratii înainte de vreme. Iar aceştia au profitat din plin. Aproape 200 de puşcăriaşi au publicat peste 400 de cărţi, în ultimii trei ani.
”Cărţile care sunt scrise, la început scrie îndrumătorul care te va îndruma ca să scrii acea carte, adică acel profesor universitar care recomandă. E posibil să fie scrise de alţii şi să dea ei manuscrisul. Că până acum dădeai direct cartea, acum la puşcărie zice domnule trebuie să dai manuscrisul. Da, binenţeles că poate o scrie îndrumătorul şi tu o copiezi de mână după îndrumător şi dai manuscrisul tău, scris de mâna ta. Dar dacă legea permite atsa, care e problema?”, a spus Gigi Becali.
În condiţiile în care, pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în puşcărie, deţinutului i se reduce pedeapsa cu 30 de zile, campioni sunt Dinel Staicu şi Dan Voiculescu - fiecare, cu câte zece lucrări "ştiinţifice". Fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a scris și el cinci cărți din vara lui 2014, printre care amintim "Controlul calității peștelui, batracienilor și fructelor de mare”. Şi Ioan Niculae, arestat pe 2 aprilie 2015, a scris în cinci luni de detenţie, cinci lucrări ştiinţifice.
