Cadavrele victimelor au fost incinerate şi îngropate într-o groapă comună. Crimele au fost comise pentru că victimele ar fi vândut o maşină furată şi nu ar fi împărţit banii, conform înţelegerii. Gîrleanu a fost unul dintre executanţii triplului asasinat.
Uciși cu un pistol automat
«Pisatel’» a fost acuzat că, la 16 decembrie 2000, a ordonat răpirea și uciderea lui Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală. La comiterea triplului asasinat au participat Robert Gîrleanu, Vitalie Vîrtos, Sergiu Banaru şi Dumitru Catruc, fiecare având un rol bine stabilit de Druţă. Astfel, Gîrleanu şi Banaru, sub pretextul clarificării unui conflict, i-au invitat pe cei trei să se întâlnească în apropierea orașului Ialoveni (Republica Moldova).
Potrivit Ordonanţei de punere sub învinuire pe numele lui Ion Druţă, citată de www.zdg.md, cei doi, Gîrleanu şi Banaru, știind că Ilie Buruiană are un pistol, l-au invitat în maşină, spunându-i că vor să-i arate un automobil. L-au ameninţat cu un automat, deposedându-l de pistolul deţinut legal, după care Dumitru Catruc, împreună cu un alt hoţ de maşini din gruparea lui «Pisatel’», Vitalie Vîrtos, i-au legat mâinile cu bandă adezivă de tip scotch şi l-au dus într-o casă din raionul Ialoveni. După aceeaşi schemă au fost capturaţi Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală, care au fost duşi forţat în casa din Ialoveni. Ulterior, Gîrleanu şi Banaru l-au sunat pe Druţă, să vină şi el acolo unde se aflau persoanele răpite.
În aceeaşi zi, «Pisatel’» i-a dat indicaţia lui Robert Gîrleanu de a-i omorî pe Ilie Buruiană şi pe Mihai Guzun, iar pentru a camufla crima, a ordonat să-l ciuruiască cu un pistol automat şi pe Andrei Plămădeală. Pe urmă, Gîrleanu, Banaru, Vârtos şi Catruc au transportat cadavrele într-o pădure de pe traseul Chişinău–Hânceşti, le-au dat foc şi le-au îngropat. Cadavrele au fost descoperite de autorităţile din Republica Moldova abia la 12 decembrie 2008.
La 6 octombrie 2010, Procuratura Generală a Republicii Moldove a dispus trimiterea în judecată a Ion Druţă, pentru „participaţie în calitate de organizator la omorul premeditat în privinţa a trei persoane, în scopul ascunderii unei alte infracţiuni, profitând de neputinţa victimei de a se apăra”.
Prin acelaşi rechizitoriu, materialul de urmărire penală a fost disjuns faţă de Robert Gîrleanu, cercetările fiind continuate de procurorii Secţiei de Exercitare a Urmăririi Penale pe Cauze Excepţionale din cadrul Procuraturii Republicii Moldova. Pe numele acestuia, Judecătoria Chişinău a emis, în 26 februarie 2010, un mandat de arestare în lipsă. De asemenea, s-au emis mandate de arestare în lipsă faţă de Vitalie Vîrtos şi Sergiu Banaru, suspectaţi în acelaşi caz.
Crimă moldovenească, anchetă românească
Cum a ajuns Robert Gîrleanu să fie judecat în România pentru un triplu asasinat comis în Republica Moldova? Oficial, dosarul penal a apărut ca urmare a sesizării făcute la PÎCCJ de Parascovia Plămădeală, mama uneia dintre victime. Iar procurorii români au deschis o anchetă, motivând că victima, Andrei Plămădeală, avea, din 1996, dublă cetăţenie: română şi moldovenească, iar Gârleanu, la rându-i, dobândise cetăţenia română după săvârşirea faptei şi avea domiciliul în România.
Cauza a fost ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar prin rezoluţia procurorului general al PȊCCJ din 10 martie 2011, dosarul a fost preluat, în vederea efectuării urmăririi penale, de către Secţia de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul PȊCCJ.
La 11 mai 2011, procurorii români au solicitat Autorităţilor Judiciare ale Republicii Moldova, prin comisie rogatorie, audierea unui număr de 12 persoane, precum şi remiterea actelor de urmărire penală referitoare la uciderea lui Andrei Plămădeală.
Ȋn iulie 2011, Gîrleanu a fost prins în București și arestat.
„100 mii de euro ca să rezolve cu dosarul de extrădare”
Așa cum am arătat. cererea de extrădare a lui Robert Gîrleanu autorităţilor din Republica Moldova a fost refuzată de către autorităţile de la Bucureşti, pe motiv că atât victima, dar și Gîrleanu deţin şi cetăţenia română.
Conform unei investigaţii realizate de RISE Project şi ZdG, Robert Gîrleanu a derulat afaceri imobiliare cu Iulian Dănuţ Ilincariu, unul dintre membrii clanului Corduneanu. Specializat în escrocherii imobiliare, Ilincariu coordona acţiunile grupării în acest domeniu, fiind judecat în România pentru participare la constituirea unui grup criminal, fals în acte, spălare de bani, fraude.
„Da, am avut un contract de antrepriză cu Robert Gîrleanu. Firma sa, „Clandak” SRL, a construit câteva nivele într-un imobil deţinut de mine şi de un asociat de-al meu. Apoi, s-a ivit o problemă, când Robert a fost arestat la Focşani, într-un dosar cu furturi de maşini şi, din acest motiv, firma sa nu a mai terminat lucrarea. (...) Apoi, a fost arestat cu ţigările la Urziceni, iar acum cu mortăciunile din Moldova. Să ştiţi că el mă sună des din închisoare. Ultima oară, m-a sunat acum două nopţi, la 1:00 dimineaţa, spunându-mi că va ieşi în curând şi că s-a împrumutat de 100.000 de euro din Moldova, ca să rezolve acolo să nu-i mai trimită poliţia dosarul de extrădare în România”, le-a declarat Ilincariu jurnaliștilor de la www.zdg.md.
Pus în libertate, deși era judecat pentru crimă
Robert Gîrleanu a fost trimis în judecată în decembrie 2011, fiind acuzat de uciderea lui Andrei Plămădeală. Dosarul s-a judecat la Tribunalul Bucureşti. La 5 februarie 2014, deși Gîrleanu era acuzat de omor deosebit de grav, judecătorul a dispus eliberarea sa din arest preventiv și punerea sub control judiciar. Asasinul avea următoarele obligaţii: „ se va prezenta la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; va informa de îndată instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei; se va prezenta la organul de poliţie competent teritorial desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat; nu va părăsi ţara decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei”.
Procurorii au atacat decizia, iar Curtea de Apel București a desfiinţat în parte hotărârea atacată și, rejudecând, „aplică inculpatului Gîrleanu Robert (...) interdicţiile de a nu lua legătura direct sau indirect sau de a comunica cu martorii (...) și de a purta orice categorie de arme. Se atrage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura controlului judiciar va fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive.”
Patru luni mai târziu, Tribunalul București l-a condamnat pe Gîrleanu la pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. Aflat în libertate, el a făcut apel, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel București. Sentinţa urma să fie pronunţată la 24 aprilie a.c., numai că cei doi judecători din complet au avut opinii separate, judecătorul Damian Dolache considerând că apelul inculpatului trebuie admis, și acesta achitat, conform art.16 lit.c C.p.p. („nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”).
La 27 mai a.c, completul de divergenţă al Curţii de Apel București decide să menţină pedeapsa lui Gîrleanu, la închisoare pe viaţă. Numai că Gîrleanu n-a mai așteptat să audă ce-i doresc judecătorii. Şi, deși aflat sub control judiciar, deci, teoretic, și în consemn la frontieră, el s-a făcut nevăzut.
Implicare într-un alt asasinat la comandă
Potrivit jurnaliștilor de la www.ziaruldeiasi.ro, numele lui Robert Gîrleanu apare şi în cazul asasinatului din 2012, din cartierul bucureştean Vitan. Atunci, asasinul plătit Vitalie Proca s-a deplasat la Bucureşti pentru a-l ucide pe Dumitru Mironescu, duşman al fraţilor Mararu din Piatra Neamţ. Proca s-a deplasat la Bucureşti cu o maşină înregistrată la o firmă înregistrată în Iaşi, SC Clandak, deţinută de familia lui Robert Gîrleanu.
Autorităţile au descoperit că Vitalie Proca a fost instigat să comită fapta de Bogdan şi Răzvan Mararu, condamnaţi recent la 15ani și, respectiv, 12 ani de puşcărie. În acest dosar, Ion Druţă este cercetat pentru complicitate la omor, el fiind cel care ar fi intermediat angajarea lui Vitalie Proca de către fraţii Mararu. Druţă, dar şi fraţii săi, Grigore şi Tudor, sunt judecaţi şi în dosarul uciderii omului de afaceri băcăuan Valeriu Damian.
