Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a comentat pentru mişcareaderezistentă.ro rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, afirmând că se aşteaptă ca Donald Trump să atenueze asperităţile din mesajele transmise în timpul campaniei electorale, dar nu şi să renunţe la haina de politician, după instalarea la Casa Albă.
miscareaderezistenta.ro: Sunt opinii pro şi contra faţă de alegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Unii spun că e bine, alţii că e rău şi pentru România, şi la nivel mondial. Dumneavoastră de ce parte a baricadei vă aflaţi şi de ce?
Cristian Diaconescu: Este o decizie a naţiunii americane, luată într-un proces electoral democratic şi această decizie trebuie respectată. Mai departe, preşedintele SUA îşi va stabili un sistem al Administraţiei Prezidenţiale şi are foarte multe funcţii şi poziţii la nivelul cel mai înalt al instituţiilor pe care va trebui să le desemneze, aproape 4000. Dacă era vorba despre Hillary Clinton ca preşedinte, poziţiile sale privind România sau regiunea în care se află România sunt predictibile, sunt cunoscute şi nu ar fi reprezentat o mare surpriză. Însă, din punct de vedere al lui Donald Trump, nu cunoaştem care sunt direcţiile fundamentale de politică externă pe această zonă. Din perspectiva alegerilor, din retorica pe care a avut-o Donald Trump, este greu să înţelegem cum au fost construite aspectele de politică externă Deci, până când nu prezintă poziţiile cheie în legătură cu problemele regiunii, cu crizele la nivel mondial, e puţin mai complicat. Trebuie să avem răbdare. Evident, trebuie plecat de la ideea că avem un parteneriat strategic cu SUA şi că interesul nostru este să păstrăm şi să promovăm ceea ce este bun şi constructiv în acest parteneriat, mai ales temele care ţin de securitatea României unde SUA s-au implicat direct, mai ales în plan politico-diplomatic. Sigur, aspectul militar e vizibil, dar planul politico-diplomatic, mai ales în procesul decizional în NATO, a fost extrem de important. Ce ar mai fi de spus este că, practic, sprijinitorii direcţi în ceea ce priveşte securitatea României şi construcţia întregii arhitecturi din care şi România face parte au fost Marea Britanie şi SUA. Ambele state trec printr-un proces extrem de complicat a cărui finalitate e greu de anticipat.
Ce anume credeţi că a provocat acest alarmism că dacă va fi ales Trump va fi rău ?
Semnale au existat în momentul în care se vedea că, dincolo de criticile vehemente, nu numai ale contracandidatului, dar şi ale zonei publice, de presă, acceptarea în ceea ce priveşte pe Donald Trump dar şi în ceea ce-l priveşte pe Bernie Sanders, pe un discurs oarecum la limita tradiţională politică din SUA, a început să fie din ce în ce mai mare. Practic, întreaga campanie s-a axat pe clivaje în zona rasială, a diferenţelor de religie, etnie, sex şi mai puţin pe agenda cetăţeanului. Pare că acest tip de retorică prinde. Este genul de retorică exersată serios în Europa în această perioadă, care s-a translatat în SUA. Efectul complicat va fi în momentul în care acest val va reveni în Europa ca şi un argument de motivare şi încurajare a mişcărilor şi partidelor populiste din această zonă, cu atât mai mult cu cât Franţa, Germania vor avea alegeri anul viitor. Din acest punct de vedere, premisele sunt destul de complicate.
Până în ianuarie, cînd se va instala oficial la Casa Albă, este posibil ca Donald Trump să revină asupra acestor mesaje, să le atenueze sau să asistăm la o schimbare radicală a acestora?
Da, mă aştept să atenueze asperităţile. Dar, pe de altă parte, nu cred că Donald Trump preşedintele îi va pierde identitatea lui Donald Trump politicianul. Această aşteptare a existat şi cu ceva timp în urmă, atunci când a rămas în competiţie numai cu Hillary Clinton. S-a considerat că ceea ce spunea în fazele preliminare ale campaniei, după aceea va fi nuanţat şi va intra pe făgaşul retoricii obişnuite. Iată că nu s-a întâmplat acest lucru. Acum, acest factor de încurajare serios prin preşedinţia SUA este de văzut în ce măsură va fi atenuat de contexte, consilieri, de sistem, de administraţie etc.
