„La data de 23 aprilie 2015, peste 200 de poliţişti din cadrul structurilor de specialitate ale Inspectoratului General al Poliţiei Române au efectuat 52 de percheziţii domiciliare, pe raza județelor Iași, Neamț, Vrancea și a municipiului București, la membrii unei grupări infracţionale specializate în jafuri cu violenţă la magazine de bijuterii şi ceasuri de lux din mai multe state europene, printre care Marea Britanie, Franţa, Belgia, Italia, Andorra. La acţiune au fost angrenaţi poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Institutului Naţional de Criminalistică, de la brigăzile de combatere a criminalităţii organizate din Bacău şi Iaşi, serviciile de combatere a criminalităţii organizate din Neamţ şi Vrancea, precum și de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, I.P.J. Neamţ, I.P.J. Bacău, I.P.J. Iaşi şi I.P.J. Vrancea“, potrivit unor oficiali din cadrul Poliţiei Române.
Poliţiştii au pus atunci în executare 26 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la audieri şi pentru dispunerea măsurilor legale. De asemenea, au fost ridicate mai multe bunuri asemănătoare cu cele sustrase în urma comiterii faptelor ilicite. Prejudiciul total cauzat este estimat la 10 milioane de euro. Membrii grupării ar fi punctat mai întâi magazinele de bijuterii ce urmau a fi jefuite, după care s-ar fi documentat cu privire la măsurile de protecţie, stabilind posibilităţi de atac, trasee de fugă şi locul în care puteau lăsa temporar bunurile sustrase. Astfel, odată stabilite ţintele, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate, astfel că la intrare se prezentau doi dintre membrii grupului, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, magazinele respective fiind dotate în general cu două uşi de acces tocmai pentru a împiedica jafurile. Pe lângă activităţile de urmărire penală desfăşurate în România, încă din 2013, cu sprijinul Europol, s-au desfăşurat activităţi de cooperare judiciară internaţională în materie penală în cadrul unor echipe comune de anchetă româno-britanice (JIT – Joint Investigation Team) constituite în cadrul acestui dosar, la care au participat și reprezentați ai altor state vizate de criminalitatea atribuită grupării criminale itinerante cercetate, respectiv Belgia, Franța, Olanda, Spania, Croația, Slovenia și Ungaria. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al S.R.I..
„BIBLIA“ COMANDANTULUI ŢÂŢĂ
Reguli militare aplicate fără milă, coduri interne respectate cu sfințenie, penitențe, ofițeri activi, ofițeri în rezervă, avocați și creiere spălate la foc continuu în tabere moderne de antrenament. Toate ghidate după mica „Biblie„ în care erau trecute reguli de viață și de moarte impuse de comandantul suprem, cine altul decât interlopul Adrian Botez, zis Țâță, oamenilor săi. Motto-ul infractorilor recrutaţi şi antrenaţi de Țâță: „Dacă te ia garda, te mai întorci acasă, dacă te ia preotul, nu te mai întorci”.
Detalii noi ies la iveală în cazul „Academiei Infractorilor Români“. Mai exact, Marin-Botez (fost Lazăr) Adrian, Popa (fost Purice) Vasilică, Savu Florin Mircea, Niță Andreea, Chirilă Ilinca Gabriela, Gheorghiu Alexandra, Gliga Adolf, Munteanu Petru Cosmin, Pădurean alexandru Florin, Mihai Constantin, Diță Florin Daniel, Movilă Petru bogdan, Ispas Cătălin Ionuț, Rusu Cosmin Andrei, Bostan Constantin Gheorghiță, Martiniuc Mihail, Chindea Petruț, Ursu Laurențiu au fost trimiși în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare şi sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire, potrivit unui comunicat al procurorilor DIICOT. Prejudiciul total reţinut în cauză este în sumă de 8.452.667 euro.
Cum era organizată „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI“
Fiecare palier al grupării „Academia Infractorilor Români" era specializat şi condus de persoane de încredere, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, format din tineri, care erau plătiţi cu sume modice, arată instanţa Tribunalului Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a 14 membri ai grupării.
Conform DIICOT, prin actul de sesizare s-a reţinut că începând cu anul 2011, reţeaua criminală autointitulată „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”, a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider = comandant suprem, identificat în persoana inculpatului MARIN BOTEZ (fost Lazăr) Adrian zis ,,Ţâţă” şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de „ofiţer”, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din tot judeţul NEAMŢ, de regulă provenind din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor.
Inculpatul MARIN BOTEZ ADRIAN a pus bazele acestei organizaţii criminale de această manieră în anul 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (DOSARUL BARIERA), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă la data de 09 mai 2011, dată de la care a şi fost dat în urmărire generală. Iniţial, inculpatul şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie din diverse centre comerciale din ţările vest europene.
Cum spăla INTERLOPUL ŢÂŢĂ creierul recruţilor
Ulterior, inculpatul a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutaţi în grupare pe care îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracţională PINK PANTERS, apărută în spaţiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.
Această grupare s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la „codificarea” regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit „REGULAMENT al ACADEMIEI”, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de „contract secret de muncă”, precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la „judecata” la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează.
De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în „Comisia Membrilor” – comisia fiind compusă din „comandatul suprem”, „avocatul” celui acuzat, „contabilul Academiei”, precum şi „ofiţer în rezervă, peste 50 ani”, „ofiţer care a executat peste 10 ani”, „ofiţer activ cu vechime de 5 ani”.
Tot acest regulament, stabilea că membrii cu gradul de „ofiţer”, care au acţionat în cadrul acestei grupări pentru o anumită perioadă de timp, în speţă 5 ani, se pot desprinde şi „îşi pot întemeia o mică ACADEMIE”, pe care s-o controleze singuri dar cu acordul şi cu susţinerea „grupării mamă”, probele existente demonstrând că acest lucru este veridic, din gruparea iniţială, desprindu-se două fracţiuni, respectiv una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, acesta şi membrii grupării sale fiind deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru o faptă de tâlhărie, iar membrii grupării sale fiind de asemenea condamnaţi pentru infracţiuni de furt calificat în CROAŢIA, iar o alta ce a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie.
CUM ERAU TERORIZAŢI RECRUŢII ÎN „CASELE DE ANTRENAMENT“
„Casele de antrenament” erau închiriate cu banii grupării, de către inculpatele NIŢĂ ANDREEA IOANA, CHIRILĂ ILINCA GABRIELA şi, pe final, a fost folosită inculpata GHEORGHIU ALEXANDRA recent intrată în grup, ca urmare a recrutării acesteia de către inculpatul SAVU FLORIN MIRCEA, în diverse oraşe din ţară, respectiv în municipiile BUCUREŞTI şi jud. ILFOV, CLUJ NAPOCA şi CONSTANŢA. Un apartament fusese închiriat în luna ianuarie 2015 în mun. TIMIŞOARA de către inculpata NIŢĂ ANDREEA IOANA, însă intervenţia autorităţilor şi prinderea inculpatului MARIN BOTEZ ADRIAN a condus la nefolosirea acestuia.
Programul de „pregătire“ se desfăşura pe o perioadă de circa o lună de zile într-o „casa de antrenament’’, timp în care personal liderul MARIN BOTEZ ADRIAN zis „ŢÂŢĂ” se ocupa personal de antrenamentul fizic şi psihic al noilor membri, aplicându-le acestora „corecţii fizice” în caz de insubordonare, neexecutare, încălcarea ordinelor primite ori regulilor grupării ori pur şi simplu pentru a le testa rezistenţa membrilor.
De asemenea, noii recruţi erau instruiţi în amănunt cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în „casele de antrenament” şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să reţină date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova, pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte, de un anumit fel şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor, etc.
În funcţie de aptitudinile fiecărui membru, i se atribuia un rol în cadrul „echipei/brigăzii” ce urma să comită jaful. Antrenamentul presupunea activităţi practice, spre exemplu într-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau să înveţe să se echipeze şi să se dezechipeze de „hainele de muncă” (salopete, treninguri de culoare închisă, fără semne distinctive), să înveţe să spargă uşile şi vitrinele, folosind instrumente adecvate, să înveţe să adune/culeagă din vitrinele sparte obiectele fără a lăsa nici un fel de urme ADN, papilare, etc., antrenamentul fiind menit să dezvolte atât abilităţile membrilor ,,culegători” (cei anume stabiliţi să adune din vitrinele sparte bijuteriile/ceasurile în timpul jafurilor) de a sustrage bunurile în timpul jafului, cât şi a tuturor celor implicaţi, inclusiv modalitatea de părăsire a locului faptei.
Mai mult decât atât, pregătirea viza antrenament fizic susţinut şi sport, întrucât deplasările din taberele improvizate în păduri, parcuri, zone cu vegetaţie din apropierea oraşelor, se efectuau obligatoriu mergând pe jos ori folosind mijloace de transport în comun schimbate des, ceea ce presupunea rezistenţă fizică mărită, cu atât mai mult cu cât şi fuga de la locul faptei se realiza în acelaşi mod, pe rute diferite.
Tot în cadrul antrenamentului, liderul era cel care explica şi aplica sancţiunile şi stabilea rangul şi poziţia fiecărui nou recrut. În unele cazuri, antrenamentele se derulau nu numai în casele şi apartamentele închiriate în acest scop ori în oraşele unde se aflau acestea, ci şi la Marea Neagră ori chiar în străinătate de pildă Strasbourg, Franţa ori Torino, Italia.
JAF ÎN 60 DE SECUNDE PE CEAS
Pe tot timpul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană din grup „ţinea de şase”, respectiv asigura perimetrul din exteriorul magazinului, pentru a le putea permite scăparea cu prada celor din interior, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.
Ulterior, odată ce jaful era realizat, toţi executanţii părăseau în fugă magazinul, de cele mai multe ori pe jos, uneori folosind biciclete închiriate, culegătorii mergând spre locurile prestabilite, unde au fost săpate în prealabil gropi, în care lăsau „prada”, acoperind-o cu pământ, pentru ca, după câteva zile în care rămâneau ascunşi şi aşteptau să vadă reacţiile autorităţilor, ofiţerul revenea să o dezgroape pentru a o transfera persoanei de încredere a liderului, trimisă special din România pentru a o prelua şi a o transporta în ţară, unde era şi valorificată.
GRUPAREA LUI ŢÂŢĂ ACŢIONA DUPĂ MODELUL GRUPĂRII „PANTERA ROZ“
Rezultă din probele dosarului că gruparea era una de o periculozitate deosebită, constituită pe criterii clare, extrem de bine organizată, cu un număr impresionant de membri, ce dispune de reguli clare stabilite de lider, „codificate”, în care „brigăzile” formate aveau capacitatea de a acţiona independent unele de altele, regrupându-se şi reconfigurându-se din mers, pentru a ataca alte ţări şi a îngreuna în acest mod cercetările organelor judiciare, acestea acţionând chiar şi în lipsa liderului ori a membrilor din primul eşalon, „ofiţerii” şi executanţii = „soldaţii”, beneficiind de instrucţie, pregătire şi antrenament suficient, cunoscându-şi rolul şi sarcinile extrem de bine.
Autorii jafurilor, în marea lor majoritate, au aplicat regulile învăţate în ACADEMIE, aşa încât au refuzat orice fel de colaborare cu organele judiciare atât străine, parţial şi cu cele române, susţinând „poezia” = „sunt minor, orfan, drogat, îmi pare rău etc”. Acest comportament generalizat adoptat de toţi membrii grupării arestaţi în străinătate, are la bază perioadele de pregătire anterioare comiterii faptelor la care au luat parte, în care au fost instruiţi ca în cazul în care sunt arestaţi să nu dea niciun fel de declaraţii, să-şi declare alte identităţi decât cele reale, cu precădere datele unor persoane din Republica Moldova, să se declare minori etc.
Interlopul Botez, eliberat ,,din greșeală’’ de polițiști
Interlopul Adrian Marin Botez, în vârstă de 37 de ani, a fost eliberat în urmă cu şase luni din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu. În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pentru tentativa de omor asupra lui Puiu Mironescu în anul 2011. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni. Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.
