Era ”mort” de când era în toată puterea și a făcut pasul marii treceri dintr-o ”tabără” în alta. Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) al României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu, a părăsit România comunistă în 1978. Oficial, denumirea actului său de bravură la adresa regimului este de ”defectare”, un termen preluat din engleză, care în limba română sună cel puțin ciudat. Pacepa a fugit din țară, luând cu el un bagaj imens de secrete despre regimul Ceaușescu.
Personaj controversat, cu inteligență peste medie
Pentru asta, unii l-au considerat și îl consideră trădător de țară, alții îi laudă gestul, apreciind că a contribuit masiv la destabilizarea unui eșafodaj al unui regim opresiv care, poate, în alte condiții, nu ar fi fost clintit de nimic altceva.
Personaj controversat, cu un grad de inteligență peste medie, personalitate puternică și rigidă, generalul Pacepa a căpătat o nouă viață din partea Guvernului american, care l-a adoptat și i-a oferit o nouă identitate. Cum nimic nu este gratis în viață, Pacepa și-a pus la dispoziția americanilor acel bagaj de informații pe care l-a luat cu sine în marea trecere dintr-un bloc în altul, în plin Război Rece.
A avut ulterior parte de transformări fizice și de nenumărate situații-limită, când era cât p-aci să fie dibuit în SUA de mâna lungă a Securității române. Pe urmele lui a fost trimis unul dintre cei mai cunoscuți teroriști, Carlos Șacalul.
Site-ul american wnd.com publică o știre interesantă, a cărei veridicitate este imposibil de verificat: Ion Mihai Pacepa ar fi decedat duminică dimineața, la vârsta de 92 de ani, în Statele Unite, unde primise o nouă identitate.
Avea COVID-19
Pacepa, considerat un patriot american, după cum scrie wnd.com, lăudat de mai multe ori de președintele american Ronald Reagan, a avut multe provocări în materie de sănătate în ultimii ani. Un alt fugar celebru, Constantin Răuță, plecat din țară înaintea lui Pacepa, și condamnat și el la moarte de regimul Ceaușescu, decedat în iunie 2020, îmi spunea, cu câteva luni înainte să moară, că Pacepa suferea de cancer, ”probabil de la nenumăratele intervenții chirurgicale suferite pentru schimbarea identității”.
În imagine, președintele Ronald Reagan în Biroul Oval, primind cartea ”Orizonturi Roșii” scrisă de Ion Mihai Pacepa după fuga din România
Site-ul wnd.com susține că Pacepa se afla în spital de ceva timp și că în ultimele zile a fost la terapie intensivă, fiind bolnav de COVID-19. Site-ul mai precizează că în urma lui au rămas îndoliate soția americană, Mary Lou și Dana, fiica generalului din prima căsătorie.
Articolul de la wnd.com este semnat de David Kupelian. Aceeași informație este publicată și de The Epochtimes. Articolul este semnat de Ronald J. Rychlak, un publicist şi avocat american. Acesta susţine că Pacepa ar fi murit de COVID-19.
Pacepa (foto centru, cu ochelari) la o vizită a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Foto: arhiva personală Ion Mihai Pacepa
”Omorât” de mai multe ori
Vestea morţii lui Pacepa a mai apărut în presă de mai multe ori în ultimii ani, fără a putea fi confirmată oficial. De altfel, Securitatea a făcut eforturi imense de a-i da de urmă lui Pacepa în Statele Unite, pentru a-l prinde sau chiar ucide, fiind puternic afectată și în materie de imagine și organizatoric de fuga generalului din țară. Fusese oricum condamnat la moarte de regimul Ceaușescu pentru sfidarea de a fi fugit din țară și de a se fi pus în slujba americanilor.
Probabil ultima fotografie realizată în România, înaintea fugii din țară. Foto: Dinu Lazăr/ arhiva personală Ion Mihai Pacepa
Dovezi că trăia
Trădarea regimului Ceaușescu era ceva de neconceput, așa că în cârca generalului au fost puse vrute și nevrute, deși probabil că erau suficiente elemente controversate în trecutul acestuia ca să mai fie nevoie și de unele fabricate. Securitatea a susținut cu obstinație faptul că generalul ar fi decedat, informația tot rostogolindu-se de-a lungul ultimilor 31 de ani, în ciuda unor dovezi clare că generalul trăiește.
Chiar dacă nu a putut apărea în persoană și pe orice canal video, generalul Pacepa a oferit în mai multe ocazii dovada că este în viață, inclusiv prin transmiterea mai multor mesaje audio. Amprenta vocală, ca și scrisul de mână, fiind ușor de verificat și comparat, mai ales cu tehnologiile din zilele noastre. Cu toate astea, negaționiștii de serviciu și-au continuat atacurile pe toate căile, susținând că este vorba despre ”robot” care răspunde unor mesaje, despre ”spiritism” și câte și mai câte.
În 2005 am realizat un interviu-foileton cu generalul. A fost publicat timp de o săptămână în paginile cotidianului Jurnalul național și a stârnit valuri de comentarii. Au fost declarații în premieră, un interviu în care Pacepa a vorbit despre viața sa în România, din copilărie până la fuga din țară, despre familie, racolarea în Securitate, spionaj, trădare și criptocomunism. Un interviu ilustrat cu fotografii-document, din arhiva personală a generalului.
Iată câteva spicuiri din declarațiile de atunci ale lui Ion Mihai Pacepa (sunt fragmente din interviul publicat începând din 11 februarie 2005):
- Insinuarea că aș fi evreu a fost menită să dea securiștilor baza ideologică pentru a-l determina pe teroristul Ilici Ramirez Sanchez, zis „Carlos Șacalul”, să mă asasineze pe teritoriul Statelor Unite.
- Așa cum se întâmplă des cu tinerii crescuți în familii înstărite, am vrut să demonstrez că am personalitate diferită și că viața mea este independentă de cea a părinților.
- În 1951 am făcut parte din primul grup de ingineri și economiști români formați sub regimul comunist care au fost încadrați în Securitate.
- Bineînțeles că am făcut poliție politică. Toți securiștii, de la mic la mare, au făcut poliție politică. Cei care spun altfel mint. Cu nerușinare.
- Privind activitatea de atunci cu ochii mei de azi, o consider reprobabilă. Apartenența mea din trecut la casta decăzută și coruptă a „nomenclaturii” este astăzi pentru mine un alt motiv de jenă morală.
- Denumirea de cod a acțiunii pentru asasinarea mea în SUA a fost „Operația 363„. Ea a fost propusă de CIE prin raportul No. 0012578 din 21.10.1980 și aprobată de șeful Departamentului Securității Statului, Tudor Postelnicu.
- „Orizonturi Roșii” nu e o carte despre mine, ci despre tirania comunistă exemplificată prin Ceaușescu.
- La 28 iulie 1978, când am ajuns în Statele Unite ca un om liber, am adus cu mine doar hainele cu care am fost îmbrăcat, o fotografie a fetei mele, o adâncă înțelegere a comunismului și o arzătoare dorință de a spune întregii lumi ce se petrece la vârful piramidei din România lui Ceaușescu. Mi-au trebuit însă ani înainte de a putea analiză acea lume cu imparțialitate…
- Activitatea mea din cei 27 de ani de când Guvernul SUA mi-a acordat azil politic nu a fost îndreptată nici un moment împotriva României.
Ion Mihai Pacepa și Ileana, prima sa soție
Ion Mihai Pacepa și prima sa soție, cu Dana, fiica lor
Dana, fiica generalului (în albastru), la sosirea sa în SUA, întâmpinată de Paula Dobriansky, adjunct al secretarului de stat al SUA
Dana și Radu, fiica și ginerele lui Ion Mihai Pacepa, la sosirea în SUA.
Sursa foto: arhiva personală Ion Mihai Pacepa
-
ARTICOL PRELUAT DE LA SITE-UL editiadedimineata.ro
