Pe mãsurã ce o formaţiune atmosfericã depresionarã va fi delimitatã la sud-estul Europei dupã avansul, stabilizarea şi acţiunea în aceastã regiune a unei dorsale a Anticiclonului Azoric ce pânã sâmbãtã va acoperi aproape toatã zona de uscat a continentului, spre ţara noastrã va fi transportat aer cald dinspre estul Mãrii Mediterane. Aceasta este cea mai semnificativã evoluţie a situaţiei atmosferice din urmãtoarele câteva zile, fiindcã i se vor datora temperaturile diurne de pânã la 31 grade din vestul teritoriului - ceea ce înseamnã vreme mai caldã decât este de aşteptat în aceastã perioadã a anului.
Tot în jumãtatea vesticã a ţãrii vor ajunge, din apropierea nordului Italiei sisteme frontale ce începând de joi vor fi cauza principalã a ploilor de acolo. Încãlzirea din timpul zilelor va creşte instabilitatea aerului, ceea ce se va manifesta prin averse aşa-zise de dupã-amiazã ori de varã - majoritatea însoţite de fenomene electrice, vânt în rafale şi chiar grindinã. Aşadar, urmeazã zile calde în timpul cãrora se va remarca instabilitatea determinatã tocmai de încãlzirea solului. Instabilitatea convectivã asociatã cu o masã (ori, "particulã") de aer poate fi vizualizatã ca felul în care se comportã un balon cu aer cald, ce se înalţã fiindcã aerul dinãuntrul sãu este mai cald şi mai uşor decât cel dinafara sa, balonul dezumflându-se treptat din cauza scãderii presiunii şi temperaturii; asemãnãtor, aerul cald ce conţine vapori de apã se înalţã pânã la altitudini unde temperatura mai micã din jur provoacã precipitarea acelei ape, prin condensarea din cauza temperaturii mai mici din mediul ambiant.
În general, "instabilitatea" se referã la aceea, cã într-o atmosferã "normalã" (ori stabilã) temperatura aerului scade odatã ce altitudinea creşte, iar aerul cald în ascensiune deregleazã acea stratificare. Uneori în prognoze gãsim termenul "convectiv", asociat cu referiri la averse şi descãrcãri electrice, iar cel mai uşor convecţia poate fi imaginatã ca fierberea apei dintr-un ibric - apa caldã de la baza recipientului, fiind mai aproape de sursa de cãldurã (care în cazul atmosferei este solul încãlzit sub acţiunea radiaţiei solare) se înalţã, iar apa mai rece de la suprafaţã coboarã în locul sãu, apoi aceasta se repetã pânã când se ajunge la un oarecare echilibru. Convecţia este un fenomen puternic în zona latitudinilor tropicale (deci acolo unde atmosfera este atât caldã, cât şi foarte bogatã în vapori de apã), ploile de acolo fiind vestite din cauza duratei şi abundenţei lor.
