Dragoş Şerban este în ultimul an la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa. Când nu se pregăteşte pentru bacalaureat, studiază posibilităţi de a face viaţa mai uşoară oamenilor din jurul lui aflaţi în momente de cumpănă. Concret, Dragoş Şerban este autorul unei metode non-invazive de stabilire a naturii unei tumori cerebrale. În doar câteva secunde, prin metoda lui Dragoş, bolnavul află dacă tumora lui este malignă sau benignă, cu o precizie de 90%. Avantajele invenţiei lui sunt multiple şi ele au fost remarcate de specialişti, din ţară şi din străinătate. Pacientul nu mai este nevoit să facă biopsie pentru stabilirea diagnosticului, să aştepte uneori şi 30 de zile rezultatele biopsiei. În plus metoda lui Dragoş Şerban este mult mai puţin costisitoare.
Metoda lui Dragoş Şerban se numeşte „A non-invasive approach to brain tumors classification based on their testured pattern in MR images and CT scans”. Sunt folosite toate informaţiile oferite de investigaţiile imagistice şi sunt procesate pe baza unui algoritm. Cu ajutorul a 13 repere este studiată tumora (natura, textura...) şi este precizat un diagnostic primar. Ceea ce este foarte important, întrucât contribuie la câştigarea de timp preţios în lupta contra cronometru cu această boală necruţătoare. „Selectează imaginea cu tumora apasă butonu submit şi primeşte rezultatul pe loc”, spune Dragoş Şerban.
Cu această metodă, Dragoş Şerban a obţinut premiul întâi şi medalia de aur la Concursul Naţional de Ştiinţe şi Tehnologii (FirStep, Bucureşti, februarie, 2015) şi s-a calificat la celebrul concurs de proiecte internaţionale, ISWEEP din luna mai la Houston, la secţiunea „Environment health disease prevention”. La ambele evenimente, metoda lui Dragoş Şerban a fost foarte bine primită de medici neurologi şi neurochirurgi.
La Congresul Societăţii Mondiale de Pshiatrie, ce a avut loc la Bucureşti, între 24 şi 27 iunie anul acesta, la care au participat, printre alţii, prof. Michael Kidd, preşedintele Asociaţiei Mondiale a Medicilor de Familie, şi prof. Paul Summergrad, preşedintele Asociaţiei Americane de Psihiatrie, Dragoş Şerban şi-a prezentat metoda şi s-a bucurat de aprecieri deosebite.
Experienţa traumatizantă
Dar până să pună la punct această metodă de definire a tumorilor cerebrale, Dragoş a trecut el însuşi prin experienţa traumatizantă a suspiciunii de cancer, a aşteptării lungi şi chinuitoare a rezultatului biopsiei. Avea numai 15 ani, când s-a pomenit că i se umflă piciorul. Au urmat biopsia şi intervenţia chirurgicală, dar şi vreo 30 de zile chinuitoare, de aşteptare a verdictului. În acele zile lungi şi grele, a găsit un refugiu în internet şi cu toate datele pe care le avea la dispoziţie a creat acestă metodă. „Slavă Domnului, Dragoş este un caz fericit: tumora lui era benignă.
CV de inventator
Dar povestea de inventator a lui Dragoş nu a început cu această metodă cu totul specială de a identifica natura tumorilor cerebrale. La cei aproape 18 ani, Dragoş Şerban are un CV consistent. A obţinut medalia de argint la IYIPO (International Young Inventors Project Olympiad, Tbilisi, 2013 cu proiectul „Hungry cat-animation based learning environment” conceput pentru a-i ajuta pe elevi să deprindă cunoştinţe de fizică printr-un program animat pe website. De la Olimpiada Internaţională de proiecte de energie, inginerie, mediu – ISWEEP (Houston, 2013) Dragoş Şervan a venit acasă cu o medalie de bronz pentru proiectul „An eco-friendly wall coating with better insulating properties”, constând în crearea unui material de izolare a pereţilor, făcut din pastă de hârtie şi ipsos. Tot o medalie de bronz a adus acasă şi de la Concursul internaţional pentru proiecte informatice (Ankara, 2014), pentru proiectul „Sorting Algrorithms Race”, ce propune însuşirea noţiunilor de informatică în mod interactiv prin animaţii şi jocuri.
„La noi, aproape nu mai există cercetare”
Evident, l-am întrebat pe Dragoş la ce anume mai lucrează. Mi-a spus că are multe idei, de exemplu un sistem pentru clasificarea tumorilor pulmonare. Dar, deocamdată, cea mai mare parte a timpului învaţă pentru examenul de bacalaureat şi concursul de admitere în facultate.
După ce îşi va lua diploma de bacalaureat, Dragoş este decis să urmeze o facultate în Anglia sau SUA. De ce? „Pentru ca să pot să-mi duc la capăt ideile pe care le am. Simt că acolo am mai multă susţinere. Şi ştiu sigur că, acolo, chiar se face cercetare. La noi, aproape nu mai există cercetare”, spune Dragoş.
Şi, din păcate, realitatea de acasă, de aici, unde el a revenit de fiecare cu medalii, nu-l poate, cel puţin deocamdată, contrazice pe Dragoş Şerban, tânărul inventator din Constanţa.
