Invazie de ţânţari şi căpuşe: După excursii, faceţi duş şi verificaţi-vă în spatele genunghilor, sub braţ, între degete...

04 Iul 2016 | scris de Magda Marincovici
Invazie de ţânţari şi căpuşe: După excursii, faceţi duş şi verificaţi-vă în spatele genunghilor, sub braţ, între degete...


Căpușe
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, „mușcăturile produse de majoritatea căpușelor nu prezintă pericol, dar există unele specii de căpușe, care pot transmite oamenilor boli grave, chiar mortale. Dintre cele care pot transmite boli, numai o parte sunt infectate cu anumiți germeni, care determină apariția bolii la om”.

În ţara noastră, cele mai frecvente boli care pot apărea după mușcăturile de căpușe sunt, febra butonoasă și boala Lyme. Alte boli, mai rare, care pot fi transmise prin mușcătura de căpușă sunt: tularemia, febra recurentă și erlichioza.
În legătură cu prevenirea mușcăturilor de căpușe, specialiştii de la INBI „Matei Balş” ne recomandă ca, în excursii, să purtăm îmbrăcăminte adecvată: haine deschise la culoare, pentru a putea observa prezența căpușelor (care sunt, în general, închise la culoare), cămăși/tricouri/pulovere cu mâneci lungi, șosete și încălțăminte fără perforații, care să acopere complet picioarele, pantaloni lungi strânși peste încălțăminte. După excursie se recomandă duș sau baie generală și verificarea întregii suprafețe a corpului, pentru depistarea prezenței căpușelor, mai ales în spatele genunchilor, sub braț, între degetele de la mâini și picioare, buric, după urechi, pe ceafă, gât și în părul de pe cap. Verificați și hainele, bagajele, animalele de companie care v-au însoțit și chiar jentile de la masină, în rizurile cărora se pot găsi capușe!

Citiţi aici documentul cu toate recomandările formulate de specialiştii INBI „Matei Balş”.

Conform datelor Centrului Naţional de Supravehgere şi Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2015, au intrat în sistemul naţional de supraveghere şi au fost clasificate în final 773 cazuri suspecte de Boala Lyme, cu 2% mai multe faţă de anul precedent (758).

Ţânţarii
Institutul Cantacuzino ne asigură că specia invazivă de ţânţari Aedes aegypti, identificată ca vector epidemic al virusului Zika în America Latină nu e prezentă în ţara noastră. Specia invazivă Aedes albopictus, ţânţarul tigru asiatic, a fost detectată în Bucureşti încă din 2012 şi, ulterior, în fiecare sezon estival, în perioada 2013-2015.
În 2014, la sfârşitul verii, mai mulţi locuitori dintr-un cartier al Bucureştiului semnalau disconfortul produs de aceşti ţânţari.
Începând de anul trecut, s-a semnalat prezenţa speciei în mai multe cartiere din zone diferite ale Bucureştiulu, în prezent, apreciindu-se că bucureştenii convieţuiesc cu Aedes albopictus. Chiar dacă înţepăturile ţânţarilor nu sunt foarte periculoase, totuşi şi aceştia pot transmite virusul Wet Nile, cauză a meningoencefalitei.

Doctorul Tatiana Carata-Dejoianu, medic specialist medicină generală şi epidemiologie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”, spune că „probabilitatea ca o persoană să se îmbolăvească de la o singură înţepătură de ţânţar este redusă. Riscul de îmbolăvire severă şi deces este mai mare în cazul persoanelor cu vârste peste 50 de ani sau cu deficienţe imune, deşi infecţia poate apărea la orice vârstă”.

Manifestările infecţiei cu virusul West Nile sunt diverse: de la cele care ne duc cu gândul la o răceală până la semne de meningoencefalită: febră mare, durere de cap puternică, vărsături, sensibilitate la lumină şi stare generală alterată.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră