Spuneaţi, recent, că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş este aproape de a îndeplini criteriile pentru a fi numit spital regional. De fapt, ce anume îi lipseşte? Şi când va fi pregătit pentru a fi spital regional, se pare unicul din ţară?
C.P: Având în vedere adresabilitatea din toată ţara şi numărul pacienţilor trataţi anual în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, putem afirma fără echivoc că suntem spital regional. Totuşi, pentru a obţine şi administrativ acest statut ne lipsesc câteva specialităţi (de exemplu: urologie, oftalmologie, arşi).
Aţi vorbit de clinica de arşi. Dumneavoastră ce părere aveţi despre modul cum s-a descurcat Bucureştiul cu răniţii de la clubul Colectiv?
C.P: Cazul Colectiv este un subiect extrem de sensibil şi intens mediatizat. De la Târgu Mureş a participat la operaţiunile de salvare o echipă de medici şi asistente de la SMURD. La Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş nu au fost aduşi pacienţi provenind din Colectiv. Nefiind implicat, nu vreau să stau pe margine şi să critic. Poate s-a făcut tot ce se putea face sau poate s-ar fi putut face mai mult, cert este că, în cazul unei asemenea catastrofe, orice spital poate fi luat pe nepregătite, nu numai din România, ci şi din alte ţări.
Domnule doctor, este de mare actualitate subiectul infecţii nosocomiale. Cum staţi la acest capitol extrem, extrem de sensibil?
C.P: În primul rând, haideţi să vedem definiţia infecţiilor nosocomiale. Sunt acele infecţii dobândite în cursul spitalizării/îngrijirilor medicale acordate bolnavului şi care, la admiterea sa în serviciul medical nu se afla în perioada de incubaţie a bolii/ la debut. În momentul internării nu putem face un screening să vedem dacă pacientul a venit sau nu cu o infecţie. În anul 2015, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a înregistrat o rată a infecţiilor nosocomiale de 0,25%. Cel mai mare procent al infecţiilor a fost înregistrat în Clinica ATI - 2,8%.
Acum, la această oră, câţi medici aveţi în spital, câte asistente şi de câţi medici şi asistente ar fi nevoie pentru ca, într-adevăr, personalul medical să nu fie epuizat, ca pacienţii să nu ai aibă probleme? Care sunt secţiile care au mai mult de suferit din lipsa personalului medical?
C.P: În acest moment, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş avem 348 de medici, 705 rezidenţi şi 1.106 asistenţi medicali. Specialităţile cu cel mai mare deficit de medici sunt ATI, neonatologie şi medicină de urgenţă. La asistenţi deficitul cel mai mare este pe ATI, neonatologie şi neurologie. La nivelul spitalului mai sunt 185 de posturi vacante de asistenţi.
Câţi medici, câte asistente au plecat să muncească în străinătate, în ultimii ani?
C.P: În ceea ce priveşte plecările la muncă în străinătate, mi-e foarte greu să vă dau un număr exact. Contractul Colectiv de Muncă permite concediul fără plată pe o perioadă de până la 12 luni pentru muncă în străinătate, precum şi până la 90 de zile pentru motive personale. Dacă o persoană solicită concediu fără plată, indiferent dacă pentru 90 de zile sau 12 luni, nu ştim dacă lucrează sau nu în străinătate. Există cazuri când se solicită 90 de zile pentru motive personale, muncesc în străinătate şi se întorc la spital. Cei mai în măsură să ofere un răspuns la această întrebare sunt CMR şi OAMMR, care eliberează certificatele de liberă practică.
Aţi lucrat în străinătate? Aţi fost tentat să vă stabiliţi în altă ţară care să fie mai generoasă din punct de vedere material şi profesional cu dumneavoastră şi familia?
C.P: Nu am fost plecat să profesez în străinătate. Recunosc, am primit oferte, unele foarte avantajoase din punct de vedere financiar, dar am considerat că locul meu este aici, că se poate face performanţă şi în România.
Din 1999, sunteţi în acest spita. Ce le recomandaţi medicilor rezidenţi, azi, când sistemul nostru medical nu-i tocmai ofertant pentru ei?
C.P: Meseria de medic este o meserie pe care o faci din vocaţie, iar performanţa profesională se poate realiza atât în România, cât şi în altă ţară. Până la urmă este opţiunea fiecăruia ce doreşte să facă şi unde. Dar, cu siguranţă, şi aici se poate face performanţă.
Acest spital este locul multor performante medicale. Enumerati câteva. De fapt, prin ce se remarca spitalul dumneavoastră între celelalte spitale judeţene din ţară.
C.P: În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș se face medicină de performanță, se fac lucruri extraordinare care nu numai că merită spuse, ci trebuie spuse. Vorbim de transplant medular, de operații foarte delicate și complicate pe creier, pe coloana vertebrală, operații care includ patologia malformativă, traumatică, tumorală a nou-născutului. Vorbim despre secţii clinice care reprezintă centre de excelență. Bineînțeles, vorbim de medici extrem de bine pregătiți și aparatură medicală de ultimă generaţie în cadrul clinicilor în care își desfășoară activitatea.
O să vă dau şi câteva exemple. Centrul de Hematologie şi Transplant Medular este unul din cele trei centre la nivel naţional (alături de Bucureşti şi Timişoara), unde se realizează transplant cu celule stem hematopoietice. Secţia Clinică ORL este unul din cele 7 centre naţionale de implant cohlear. Secţia Clinica de Neonatologie este Centru Regional (de excelenţă) pentru îngrijiri perinatale şi una dintre cele mai importante clinici din țară datorită faptului că, având un parteneriat cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, nou-născuții cu malformații cardiace complexe sunt internați în Clinica de Neonatologie înainte de intervențiile chirurgicale. Binenţeles sunt doar câteva exemple, dar ar mai fi multe de spus despre performanţele medicilor din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. De asemenea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş este un important centru de pregătire postuniversitară, unde, sub îndrumarea atentă a medicilor seniori, tinerii rezidenți, viitorii specialiști, sunt formați în specialitățile pentru care au optat.
Toate acestea n-ar fi posibile fără o dotare de ultima generaţie...
C.P: În anul 2015, echipa managerială a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu Mureş a investit în aparatură medicală aproape 25 milioane de lei, banii provenind de la Ministerul Sănătăţii, venituri proprii şi donaţii. Astfel, pentru dotarea secţiilor a fost achiziţionată aparatură medicală de ultimă generaţie: fibroscop, aparate de ventilaţie mecanică, videolaringoscoape, dispozitive pentru prevenirea şi corecţia hipotermiei, defibrilatoare, ecografe de înaltă performanţă, sisteme de intubaţie dificilă, camera gamma pentru intervenţiile chirurgicale oncologice, generatoare cu frecvenţă pentru ablaţie varicelor, platformă electrochirurgicală, electrocautere, masă de operaţii de înaltă performanţă, 5 incubatoare performante şi două ventilatoare pentru suport respirator pentru nou-născuți, echipamente necesare pentru salvarea vieţii copiilor născuţi prematur, microscop operator de înaltă performanţă şi o masă de operaţii cu funcţie comună full accesorizată pentru intervenţii coloană şi craniu, sistem de digitalizare carestream clasic, Aparat rx fluoroscopie și grafie digitală cu detector digital dinamic, Aparat Rx grafie digital, Aparat radiologie digitală cu asamblu port tub suspendat, set motoare ortopedice, masă de operaţii cu extensii ortopedice şi aparat de radiologie mobil, ecran de protecţie cu plumb, monitoare sală de operaţie, electrocardiografe, frigider cu două compartimente (Farmacie), staţie centrală de monitorizare, Monitor RCV. Pentru Serviciul Anatomie patologică a fost achiziţionată o linie completă în valoare de: 1.634.835,13 lei. Tot în anul 2015, a fost achiziţionat pentru spital un Post TRAFO în valoare de 885.527, 75 lei, precum şi 4 servere ProLiant DL380p Generation9 (Gen9) în valoare de 238.553,83 lei.
Ca medic anestezist, cum arată o secţie de terapie intensiva ideală?
C.P: Aşa cum am mai spus, din punctul meu de vedere Secția ATI este inima spitalului, deoarece, practic, fără secția ATI nu se poate desfăşura nicio activitate medicală de mare anvergură, în special în cazurile de o complexitate ridicată. Secţia ATI trebuie să fie foarte bine organizată, pentru a răspunde prompt şi adecvat tuturor solicitărilor. De asemenea, trebuie să aibă echipamente performante de susţinere a vieţii şi personal medical bine pregătit.
Ca manager, cum arată spitalul ideal pe care cu atât mai mult aţi dori să-l conduceţi?
C.P. Ideal este spitalul în care sunt mulţumiţi atât pacienţii, cât şi personalul medical. În acest sens, în Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş am investit sume importante pentru aparatură medicală de ultimă generaţie şi continuăm să investim, avem personal medical bine pregătit, stabilim în aşa fel priorităţile şi direcţiile de acţiune încât să îmbunatăţim continuu calitatea actului medical. De asemenea, am demarat studiile necesare pentru reabilitarea Spitalului astfel încât şi condiţiile hoteliere să fie la nivelul anului 2016.
Sunteţi tatal a două fete. Le veţi îndruma spre profesia de medic?
C.P: Eu sunt un om de modă veche. Adică, cred în vocație. Pentru mine, vocația este esențială în medicină și, în general, în alegerea profesiei. Oamenii moderni nu mai cred în vocație, drept pentru care lumea este așa de plină de hobby-uri. Revenind la întrebare, răspunsul e da, dacă fetele mele vor dovedi că au vocație pentru profesia de medic şi îşi doresc acest lucru. Şi, binenţeles, le voi oferi tot sprijinul meu.
Ce face în week-end managerul de spital şi medicul anestezist Claudiu Puiac?
C.P: Normal ar fi să vă răspund că nu face nimic. Respectiv, pasează răspunderea pentru „a face ceva” omului Claudiu Puiac. Din nefericire, chiar și week-end-urile (acelea adevărate, nu doar cele din calendar) managerului sunt rare și atunci când prinde câte unul răsfoiește o carte (îmi place nespus istoria) vede un film, merge la un meci, se relaxează cu familia, se repede până la părinți sau rude. Mă rog, lucruri obișnuite.
În încheiere, vă lansez o provocare, de fapt, două. Care ar fi primele trei probleme pe care le-aţi rezolva dacă aţi fi ministrul sănătăţii, dar dacă aţi fi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate?
C.P: Da...grea întrebare. Voi începe cu trei probleme pe care le consider prioritare pentru a fi rezolvate dacă aş fi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:
1. Banul urmează pacientul,
2. Renegocierea contractului-cadru,
3. Reorganizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.
Dacă aş fi ministrul sănătăţii, cele trei probleme pe care le-aş considera prioritare pentru a fi rezolvate sunt:
Iniţierea unei noi legi a sănătăţii adaptată cerinţelor actuale,
Clasificarea spitalelor,
Salarizarea personalului medical în funcţie de competenţe.
