Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaţilor. Acest detaliu ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru faptul că aceştia din urmă sunt afectaţi într-o măsură mai mare de forme grave ale bolii cauzate de noul coronavirus, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP, preluată de agerpres.ro.
'Am descoperit că bărbaţii şi femeile dezvoltă tipuri diferite de răspunsuri imunitare pentru COVID-19'', a subliniat autoarea principală a studiului, Akiko Iwasaki, într-o înregistrare video dată publicităţii online de Universitatea Yale din Statele Unite.
Potrivit specialistei în imunitate, ''diferenţele pot însemna o susceptibilitate sporită a bărbaţilor la această boală''.
Publicat în revista ştiinţifică Nature, studiul aminteşte că ''bărbaţii reprezintă 60% dintre decesele provocate de COVID-19 pe plan global''.
Potrivit cercetării, acţiunea limfocitelor T (care distrug celulele infectate şi sunt de asemenea responsabile de una dintre componentele răspunsului imunitar) a fost mai puternică la femei decât la bărbaţi în cadrul pacienţilor examinaţi.
Spre deosebire de bărbaţi, femeile au putut dezvolta un răspuns puternic al limfocitelor T chiar şi în cazul pacientelor vârstnice.
Pe de altă parte, într-un stadiu precoce al infecţiei, bărbaţii produc per ansamblu mai multe citokine în comparaţie cu femeile.
Tocmai producţia excesivă şi necontrolată a acestor substanţe, provocate de o suprafuncţionare a sistemului imunitar, este considerată problematică în cazul formelor grave de COVID-19 (reacţie care poartă denumirea ''furtună de citokine'').
Autorii studiului au observat că, în cazul bărbaţilor, un răspuns mai puţin adecvat al limfocitelor T reprezintă un factor agravant al bolii.
Cu cât bărbaţii au o vârstă mai înaintată, cu atât mai mult răspunsul lor imunitar este mai slab.
Pe de altă parte, femeile care aveau un nivel ridicat de citokină la debutul infecţiei erau cele ale căror stări se agravau ulterior.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate ar putea conduce la o diferenţiere a tratamentelor în funcţie de sex.
În cazul bărbaţilor, ''trebuie să îmbunătăţim răspunsul limfocitelor T cu ajutorul vaccinurilor'', a estimat Iwasaki. Pentru femei, ar însemna în plus ''blocarea răspunsului citokinelor''.
Studiul are cu toate acestea mai multe limitări.
În primul rând, a fost realizat pe un număr mic de pacienţi: 17 bărbaţi şi 22 de femei care nu au avut nevoie de terapie intensivă şi care nici nu au primit medicamente care să acţioneze asupra sistemului imunitar (la care se adaugă alţi 59 de pacienţi care nu răspund acestor criterii, pentru a avea un eşantion mai larg).
În plus, vârsta medie a fost ridicată (în jur de 60 de ani).
''Multe dintre diferenţele observate s-ar putea datora vârstei sau indicelui de masă corporală'', adică mai degrabă ''întâmplării'' decât sexului, estimează un specialist care n-a participat la studiu, Eleanor Riley (Universitatea din Edinburgh), citată de organizaţia britanică Science Media Centre.
În plus, ''chiar dacă răspunsul mediu diferă'' între grupul de bărbaţi şi cel de femei, la nivel individual, mulţi bărbaţi şi femei au răspunsuri similare, a adăugat cercetătoarea.
Din acest motiv, tratamentele ar trebui mai degrabă adaptate individual, pentru fiecare pacient, şi nu definite în mod unic după sex, a precizat ea.
