"Să vă așteptați ca și succes al acestui program ca în perioada următoare numărul acestor infecții în România să crească substanțial. Noi ne găsim într-o situație: până în anul 2015, aceste infecții sunt subdiagnosticate sau nu se raportează din cauza unor chestiuni de natură administrativă, și nu profesională. Marea majoritate a acestor infecții nu sunt infecții de o gravitate extremă, cum au fost de exemplu unele din cele care au fost menționate la pacienți din Colectiv. Sunt infecții de plagă, infecții urinare care se tratează și care în general au o soluție terapeutică rapidă. Nu vrem să avem mai multe infecții nosocomiale, vrem să avem infecțiile nosocomiale pe care să le putem diagnostica, să le putem identifica, să le raportăm și să luăm măsuri încât infecțiile foarte grave să nu apară la pacienții din spitalele din România", a declarat, marţi, prof. dr. Rafila.
"Am propus trei pachete în acest sens: un pachet legislativ care poate să se deruleze încă din cursul acestui an, 2016-2017, un pachet organizatoric de instruire a personalului, care este unul mai laborios și presupune să pregătim înainte personalul de a realiza cel de-al treilea pachet — pachetul investițional", a anunţat prof. dr. Rafila.
Planul Strategic de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale, conceput pentru 24-30 luni, are câţteva obiective menite să scape spitalele din România de coşmarul nosocomialelor: creșterea calității și capacității de diagnostic microbiologic, de prevenire și control al acestor infecții, un sistem eficient de raportare a infecțiilor nosocomiale care să elimine barierele "birocratice", limitarea rezistenței bacteriene în unităţile medicale și reducerea consumului excesiv și nejustificat de antibiotice.
Suma estimată ca fiind necesară implementării acestui plan este de aproximativ 30 milioane de lei pentru doi ani.
Până la finalul lunii decembrie,în baza acestei strategii, vor fi instruiţi cel puțin 300 de epidemiologi, medici de laborator sau microbiologi, medici de boli infecțioase, alte specialități care prescriu antibiotice, dar și asistenții medicali, directori de îngrijiri. Ceea ce este foarte important, în condiţiile în care, în ţara noastră, sunt doar 100 de epidemiologi.
