Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute, London School of Hygiene & Tropical Medicine au identificat schimbări genetice la speciile bacteriei Clostridium difficile ce le permit acestora să prospere în urma dietei obișuite din Vestul Europei, bogată în zahăr, să evite dezinfectanții comuni din spitale și să se răspândească ușor.
S-a estimat că aceste specii au început să apară acum două mii de ani și reprezintă două treimi din infecțiile cu C. difficile din sistemul de sănătate fiind capabile să cauzeze diaree, scrie sciencedaily.com.
Publicat în ”Nature Genetics”, cel mai mare studiu genomic asupraa C. difficile a arătat modul prin care bacteria poate evolua într-o nouă specie și a demonstrat că C. difficile continuă să evolueze ca răspuns la comportamentul uman.
Rezultatele ar putea ajuta la adaptarea dietelor pacienților și controlul infecțiilor din spitale.
Bacteria C. difficile poate infecta intestinul și este cauza principală a diareei asociate cu antibioticele în întreaga lume. În timp ce o persoană este sănătoasă și nu ia antibiotice, milioane de bacterii bune din intestin țin C. difficile sub control. Antibioticele elimină însă bacteriile normale din intestin, făcând pacientul vulerabil la infecția cu C. difficile . Aceasta este apoi dificil de tratat și poate cauza inflamația intestinului și diaree severă.
Adesea găsită în mediile din spitale, C. difficile formează spori rezistenți ce îi permit să rămână la suprafață și să se răspândească ușor printre pacienți, ceea ce reprezintă o povară semnificativă pentru sistemul de sănătate.
Pentru a înțelege cum evoluează această bacterie, cercetătorii au colectat și au cultivat 906 tulpini ale C. difficile izolate de oameni, animale și mediu. Prin secvențierea ADN-ului fiecărei tulpini și comparând și analizând toate genomurile, cercetătorii au descoperit că C. difficile evoluează în prezent în două specii diferite.
Această analiză, cea mai mare dintotdeauna asupra genomurilor C. difficile, din 33 de țări din toată lumea oferă o nouă înțelegere a evoluției bacteriene și arată importanța supravegherii genomice a bacteriior pentru a putea ajunge la înțelegerea modului de evoluție și a altor patogeni periculoși prin adaptarea la schimbările din stilul de viață uman și din sistemele de sănătate.
Cercetătorii au descoperit că aceste specii în dezvoltare, numite C. difficile îngrengătura A, au regăsit la aproximativ 70% dintre pacienții din spitale. Noile specii aveau modificări în genele ce metabolizează zaharurile simple.
Cercetătorii au studiat apoi C. difficile la șoarecii de labortor și au descoperit că noile tulpini au colonizat mai bine intestinele șoareciilor atunci când dieta lor era bogată în zahăr.
De asemenea, noile tulpini de C. difficile au dezvoltat mutații în genele implicate în formarea sporilor, care le oferă o rezistență mult mai puternică la dezinfectanții comuni, iar aceste schimbări le-au permis să se răspândească mai ușor în mediul din spital.
Analizele au arătat că în timp ce C. difficile îngrengătura A a apărut prima dată acum aproximativ 76.000 de ani, numărul diferitelor tulpini a început să crească la sfârșitul secolului XVI, înaintea apariției spitalelor moderne.
Acest grup a prosperat de atunci în mediile de spital cu multe rădăcini ce continuă să se adapteze și să evolueze.
Studiul furnizează dovezi bazate pe analize de laborator ale genomului bacteriei C.difficile care atestă că stilul de viață uman poate face bacteria să formeze noi specii pentru a se răspândi mai ușor.
Rădăcinile C. difficile au continuat să evolueze ca răspuns la dietele moderne și sistemele de sănătate iar axarea pe modificarea dietelor și căutarea unor noi dezinfectanți ar putea ajuta la lupta împotriva acestei bacterii, se mai arată în concluziile studiului.
