Este concluzia unui studiu publicat în revista medicală Enviromental Health Perspectives.
Cercetătorii de la Milken School of Public Health Institute din cadrul Universității George Washington au analizat răspunsurile privitoare la alimentele consumate de 8.877 persoane, inclusiv concentrațiile din urină a doi ftalați: DEHP și DINP. Participanții la acest studiu au precizat ce alimente mănâncă și frecvența cu care își potolesc foamea cu fast-food.
Concluziile acestui studiu arată că amatorii de de fast-food sunt mulțumiți că s-au săturat, fără a ști că, odată cu hamburgherul, au înghițit și ftalați.
Unde găsim ftalați și bisfenol A (BPA)
Ftalații, substanțe organice, se găsesc în PCV, cauciuc, stiren, detergenți, uleiuri lubrifiante etc. Potrivit Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, atunci când ingerăm alimente ambalate în materiale care conțin ftalați ne expunem efectelor acestor substanțe.
Unele ambalaje alimentare, adezivi pentru hârtie, materiale plastice, celofanul, folia de aluminiu etc. conțin ftalați. Odată cu ingerarea alimentelor preambalate în materiale plastice sau fast-food, ftalații ajung în organism. Este dovedit că ftalații provoacă infertilitate, afecțiuni ale rinichilor și ficatului, ale glandelor endocrine, au efect cancerigen. Ftalații cei mai folosiți sunt: DEHP – di-(2-ethilhexil), DBP – dibutil ftalat, DINP – di-isononil ftalat, DIDP – diisodecil ftalat, BBP – benzil butil ftalat.
Plasticul transparent folosit pentru unele biberoane, recipiente din plastic, învelișul interior al conservelor, cutiilor pentru alimente și băuturi conțin BPA.
Amy Zota, profesor la Milken School of Public Health, citat de site-ul Pourquoi Docteur, spune că pizza, pâinea, prăjiturile pot fi surse importante de ftalați. Unele surse de ftalați au fost descoperite în procesele de prelucrare a alimentelor. De exemplu, chiar mănușile, folosite de cei care manipulează sau prelucrează carnea, conțin ftalați. Prof. Zota spune că aceste concluzii trebuie nuanțate, în funcție de cantitatea de alimente ingerate, vârstă, sex, greutatea corporală etc. Dar concluziile nu se modifică semnificativ, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă privitor la acest tip de alimente.
