Microorganismele prezente în intestin ar putea explica de ce oamenii reacţionează diferit la diete, potrivit unui studiu suedez, prezentat de site-ul Topsante.
Secretul pierderii în greutate se află în intestinul omului, susţin cercetătorii suedezi.
O echipă de cerecetători de la Universitatea Chalmers Gothenburg (Suedia) au reuşit să dezvolte un model matematic pentru a explica de ce pacienţii reacţionează în mod diferit la diversele dietele.
Pentru a formula aceste concluzii, cercetătorii au analizat flora intestinală (microbiomul intestinal) a 45 de persoane supraponderale.
Participanţii au fost împărţiţi în două grupe : prima cu participanţi care au o mare diversitate a florei microbiene şi a doua cu participanţi ce au o floră microbiană slabă.
Toţi participanţii au beneficiat de un regim hipocaloric timp de şase săptămâni. În această perioadă, cercetătorii au examinat sângele şi sărurile participanţilor.
La finalul dietei, toţi participanţii au pierdut în greutate. Dar cercetătorii au descoperit că participanţii cu o floră microbiană slabă sub aspectul diversităţii au şi puţine substanţe ce indică o stare de sănătate precară la finalul experimentului.
Cei care au o mare diversitate sub aspectul florei microbiene nu prezentau nici o modificare la nivelul acestor substanţe.
Rezultatele arată că persoanele care au în intestinul lor o concentrare mai scăzută a microorganismelor sub aspectul varietăţii au produs mai puţini aminoacizi, în timp ce urmau dieta. La aceste persoane, compoziţia sângelui s-a îmbunătăţit, ceea ce s-a reflectat în starea lor generală de sănătate.
Diete personalizate
Între 300 şi 1.000 de diferite tipuri de microorganisme se găsesc în sistemul digestiv al omului, dintre care unele au un impact major asupra metabolismului.
Aceste descoperiri vor permite cercetătorilor să înţeleagă mai bine mecanismele care se află la baza metabolismului omului.
Potrivit cercetătorilor suedezi, rezultatele acestui studiu i-ar putea ajuta pe medici să prescrie diete specifice pacienţilor în funcţie de compoziţia florei lor intestinale.
”Pe termen lung poate se va putea adăuga bacterii intestinale pacienţilor care au un metabolism ce nu funcţionează corect”, a concluzionat unul dintre autorii principali ai studiului, profesorul Karin Clement.
