În cele mai multe situaţii, diabetul zaharat de tip 2, spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1, poate fi prevenit, deoarece adesea este asociat cu factori ce pot fi ţinuţi sub control, aşa cum sunt obezitatea, sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată.
Prevalența ridicată a diabetului zaharat este o importantă problemă de sănătate în ţara noastră. 11,6% dintre adulții din țara noastră au diabet, prevalența bolii fiind cu aproximativ 27% mai mare față de media de la nivel European – 9,1%. Simptomele specifice care anunţă instalarea diabetului sunt setea puternică, urinările frecvente, oboseala accentuată şi fără un motiv anume, lipsa de energie, senzaţia de foame permanentă, vedere încețoșată, scăderea bruscă în greutate.
„Depistarea precoce a diabetului zaharat este fundamentală pentru controlul afecțiunii și reduce riscul unor complicații severe. Screeningul are un rol foarte important în asigurarea unui management eficient al diabetului, o dată prin faptul că ajută la diagnosticarea diabetului înainte ca boală să evolueze, iar apoi, datorită faptului că permite identificarea timpurie a complicațiilor și astfel se pot lua măsurile terapeutice care se impun. În același timp, trebuie avut în vedere că diabetul zaharat de tip 2, care este cea mai comună formă a afecțiunii, este asociat cu numeroși factori de risc modificabili, ce pot fi evitați. Adoptarea unor comportamente de viață sănătoase înseamnă cea mai simplă măsură de a preveni instalarea diabetului și a complicațiilor care îl însoțesc, de a ne proteja sănătatea”, subliniază prof. dr. Maria Moţa, şef al Clinicii de diabet, nutriție și boli metabolice – Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, membru în Consiliul Asociației Europene pentru Studiul Diabetului.
Diabetul zaharat de tip 2 este o boală gravă în sine, dar şi prin compalicaţiile ei, prin implicarea majoră în riscul cardiovascular. Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţăionale de Medicina Familiei, atrage atenţia că „alimentaţia nepotrivită din zilele noastre, fumatul, sedentarismul sunt factori de risc modificabili prin a căror reducere am putea împreună să stăvilim această epidemie a secolului al XXI-lea”.
Complicaţii
Anul trecut, în ţara noastră, 18.919 decese au fost asociate cu diabetul. Cele mai multe dintre decesele, care survin la persoanele cu diabet, sunt cauzate de bolile cardiovasculare, cele care pot conduce la apariția bolii arteriale coronariane sau a infarctului miocardic. Nivelul crescut al colesterolului, al glicemiei sau hipertensiunea arterială sunt principalii factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.
De asemenea, o parte dintre persoanele cu diabet riscă să dezvolte retinopatie diabetică, complicație a diabetului zaharat care afectează vasele de sânge de la nivelul retinei și care poate cauza, în cazuri grave pierderea parţială sau totală a vederii.
În lume, sunt peste 93 de milioane de persoane care au diabet și care se confruntă și cu retinopatie diabetică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că aproape 2% dintre persoanele care suferă de diabet de peste 15 ani au orbit complet, iar alte 10% au dezvoltat afecţiuni severe ale vederii. Retinopatia diabetică poate fi, însă, prevenită prin efectuarea periodică a controalelor oftalmologice şi menținerea nivelului glucozei şi al lipidelor din sânge în limite normale11.
O altă complicaţie a diabetului o reprezintă neuropatia diabetică, extrem de frecventă. Peste 50% dintre persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică în urma deteriorării nervilor din cauza glicemiei și a tensiunii arteriale mult prea ridicate. Neuropatia diabetică înseamnă, pentru persoanele cu diabet, un risc de circa 25 de ori mai mare de a suferi o amputaţie, comparativ cu persoanele sănătoase...
Diabetul zaharat poate provoca şi disfuncţii ale rinichilor (nefropatie diabetică). Bolile renale sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu diabet, comparativ cu restul populației. Potrivit IDF, între 20% şi 50% dintre persoanele fac dializă suferă de diabet.
