Zilele acestea, o știre de la Budapesta făcea vâlvă pe la București. În primul rând pentru că era vorba despre un antiviral foarte vehiculat în tratamentul formelor medii și grave de COVID-19, Remdesivir, și în al doilea pentru că era vorba despre vecinii noștri ungari, cu care suntem într-o permanentă concurență, cel puțin la nivel oniric.
Doze pentru 250 de pacienți
Ungaria a început să producă pe plan intern medicamentul antiviral, compania farmaceutică ungară Richter producând până în prezent, în etapa iniţială, doze suficiente pentru circa 250 de pacienţi, a declarat vineri ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Jozsef Bodis, citat de hirado.hu.
Potrivit acestuia, până la sfârşitul lunii octombrie vor fi produse doze pentru tratamentul a mai mult de 800 de pacienţi. Guvernul de la Budapesta, care are 5,25 la sută din acțiunile de la Gedeon Richter, a contribuit cu 400 de milioane de forinţi (1,1 milioane de euro) la producţia acestui medicament de către compania Richter, scrie Agerpres.
Comisia Europeană centralizează și gestionează stocuri
Comisia Europeană achiziţionează acest medicament de la compania producătoare Gilead în mod centralizat şi gestionează distribuirea lui către statele membre ale Uniunii Europene.
În luna iulie a fost achiziţionată o cantitate suficientă pentru tratarea a 30.000 de pacienţi COVID-19, dar mai multe state europene, inclusiv România, au anunţat recent că au nevoie de doze suplimentare.
Veșnicele comentarii
La auzul veștii privind Ungaria, în România au și apărut comentariile. ”Noi am distrus Institutul Cantacuzino, nu mai are cine să producă așa ceva!”, ”Ungurii pot, noi nu mai suntem în stare de nimic, am ajuns ultimii din Europa, la mila altora” etc.
La finalul unei ședințe a Partidului Național Liberal, premierul Ludovic Orban a fost abordat de presă. În fond, noi de ce nu avem producție proprie de Remdesivir, au vrut să afle jurnaliștii.
Vorba aia: voință există, nu și putirință
Și au aflat de la premier că există decizie politică în privinţa medicamentului Remdesivir, însă a subliniat că problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie acest medicament.
„Decizia politică există şi în privinţa Remdesivir şi în privinţa Favipiravir, problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie şi mai ales să existe îndeplinite condiţiile legale pentru a putea produce şi vinde pe piaţă acest medicament. (…) Ştiu sigur că există o companie care ar putea într-un termen rezonabil să introducă în fabricaţie Favipiravirul. Toate aceste tratamente sunt tratamente off-label, nu sunt nişte tratamente certe care să ştii 100% că dau (n.r. – rezultate). Se încearcă diferite tratamente, de exemplu la Matei Balş se foloseşte tratamentul cu anticorpi (…) şi la Timişoara se testează. În toată lumea, nu numai la noi, se fac tratamente off-label. Noi, de exemplu, Favipiravirul, primul lot, l-am avut ca o donaţie pentru a face testare clinică”, a spus Orban.
Realizatorii rubricii ”Apel matinal” de la Radio România Actualități s-au îndreptat rapid spre unul dintre jucătorii de pe piață care ar putea fi producător de Remdesivir: Antibiotice Iași.
Care este situația la Antibiotice Iași
Invitatul ”Apelului matinal” a fost, acum trei zile, Ioan Nani, director general Antibiotice Iași, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România.
Întrebat dacă există capacitatea necesară de a produce în cantități suficiente în România, la Iași, de exemplu, cele două medicamente care pot deveni absolut necesare tratamentului pacienților în perioada pandemiei, Remdesivir și Favipiravir, Ioan Nani a oferit cel mai sincer răspuns.
”Nu pot să spun că există undeva în România, la Iași sigur NU există. Antibiotice NU este pregătită deocamdată să producă Remdesivir. Ea este pregătită să producă medicamente injectabile din pulpe betalactamice sterile. Remdesivir este o soluție sterilă injectabilă. Sigur, într-o perioadă de timp, 7 – 8 luni, am fi capabili, DACĂ am începe o investiție estimată undeva la 20 de milioane de euro”, a spus Nani, aproape făcând futilă continuarea intervenției radiofonice printr-un astfel de verdict.
CONTINUAREA ARTICOLULUI, AICI
