Microbiomul constituie o componentă dinamică a organismului uman, influenţând procesele patologice şi fiziopatologice ale gazdei, cu implicaţii în apariţia şi progresia bolilor, precum şi în îmbătrânire.
Totalitatea microorganismelor care se află în interiorul şi pe suprafaţa corpului uman, microbiomul reprezintă un factor important care influenţează starea de sănătate a gazdei umane, motiv pentru care este necesară înţelegerea şi caracterizarea sa compoziţională şi funcţională.
Tipurile de microorganisme şi abundenţa lor se modifică pe parcursul vieţii, astfel că studiul microbiomului poate indica vârsta unei persoane. Toate transformările pe care le parcurge microbiomul uman, din perioada fetală până la deces sunt descrise într-un nou review publicat în Nature.
La nivelul microbiomului sunt codificate între 2 milioane şi 20 de milioane de gene, genomul uman cuprinzând 20-25.000 de gene, scrie raportuldegarda.ro.
Astfel, 99,9% dintre genele aflate în corpul uman aparţin microorganismelor asociate.
Fiecare regiune a corpului colonizată de microorganisme prezintă un ecosistem unic, iar compoziţia microbiomului diferă de la o persoană la alta.
Succesiunea la nivelul microbiomului reprezintă o schimbare referitoare la prezenţa, abundenţa relativă sau absolută a unuia sau mai multe microorganisme care fac parte dintr-o comunitate microbiană.
Înaintarea în vârstă afectează toate procesele celulare şi moleculare din corpul uman, inclusiv cele care implică microbiomul. Diversitatea microbiomului unei persoane scade, însă variază foarte mult de la un om la altul la această vârstă, motiv pentru care studiul său este îngreunat. Decesul persoanei nu înseamnă şi dispariţia microbiomului său.
