"Ne mai pregătim la încă unul din cei trei dializați să închidem cateterul peritoneal, în sensul că, în momentul în care nu va mai avea nevoie de dializă, are nevoie de prescripțiile generale legate de boală. (...) S-ar putea mâine sau poimâine, poate chiar mâine. Lucrurile merg bine. Copilul din terapie intensivă are și el o evoluție încetișor mai bună, în sensul în care a început să emită o cantitate mică de urină, este încă alimentat pe sondă naso-gastrică, nu reușește încă să primească alimentația pe cale orală. Una peste alta, sigur, și față de situația lui, noi suntem mulțumiți și revin în a spune că fiecare are o evoluție particulară atunci când începe să recupereze după faza acută a bolii", a afirmat medicul.
Probabil, spre sfârșitul săptămânii, vor mai fi externați alți doi copii și la începutul săptămânii viitoare alții a preiczat prof. dr. Mihaela Bălgrădean.
Posibile complicaţii
În evoluția acestei boli nu sunt excluse unele complicații pe termen lung.
"Aceste componente sunt legate de modalitatea de debut al bolii, de felul în care au răspuns la terapie, de felul în care au reacționat în diferite momente ale evoluției lor. Pe de altă parte, lucrurile legate de afectarea renală pe termen lung se stabilesc în timp, pentru că noi urmărim niște parametri asupra cărora ne exprimăm în timp în legătură cu funcția renală", a explicat prof. Bălgrădean. Una dintre aceste complicaţii este pneumonia. Ceea ce explică faptul că, la autopsia unuia dintre copiii, s-a stabilit că decesul a fost provocat de pneumonie.
"Între complicațiile bolii intră și afectarea pulmonară severă, iar din punct de vedere anatomo-patologic o astfel de afectare pulmonară se traduce prin manifestări similare unei pneumonii. Manifestările anatomo-patologice, semnele anatomo-patologice sunt ale unei pneumonii, pentru că, așa cum vă spuneam, fiind vorba de o boală sistemică, alături de plămân, sunt afectate și cordul, și creierul, și tubul digestiv, și toate celelalte aparate și sisteme", a explicat prof. dr. Bălgrădean.
Reguli proprii
În legătură cu experţii veniți din Suedia, prof. dr. Bâlgrădean a subliniat faptul că sigur a discutat cu aceştia, că a răspuns la solicitările, întrebările dumnealor. "Dumnealor sunt cei care vor emite concluziile finale, având regulile proprii. Și ei sunt specialiștii și au regulile legate de munca dumnealor".
Cea mai grea perioadă
Prof. dr. Mihaela Bălgrădean consideră că, alături, de colegii săi atrec prin cea mai dificilă perioadă din punct de vedere profesional. "Eu lucrez în acest spital de când este el, adică de 32 de ani, din 1984. Este cea mai grea perioadă pe care trebuit să o traversăm din punct de vedere al unui număr mare de boli acute extrem de severe, care a presupus un volum imens de muncă, foarte multe emoții și foarte mult profesionalism din partea noastră. (...) Practic, a însemnat un volum de muncă legat de tot ce înseamnă câștigarea încrederii părinților, înțelegerea de către întreaga echipă că suntem într-o situație grea și un efort din toate punctele de vedere și, poate, nu în ultimul rând, emoțional", a mărturisit presei domnia sa.
