În ţara noastră, la Bucureşti şi Timişoara, în 2011, se realizau primele două transplanturi medulare.„De atunci, la Departamentul de transplant medular din cadrul Intitutului Clinic Fundeni, s-au efectuat peste 1. 000 de asemenea proceduri: 757 de autotransplanturi şi 268 de allotransplanturi. 20% la copii şi restul la pacienţi adulţi”, spune conf. dr. Alina Tănase, şeful Secţiei de Transplant Medular pentru Adulţi din Institutul Clinic Fundeni, preşedintele Societăţii Române de Transplant Medular. În România, facem transplant medular ca în SUA, cu şanse de până la 90% de a vindeca leucemia, subliniază conf. dr. Tănase.
De ce sunt mai puţine transplanturi de acest tip la copii?
Sunt mai puţine la copii, deoarece indicaţiile sunt mai puţine pentru aceştia. Leucemiile la copii nu se transplantează din prima, deoarece în marea lor majoritate au prognostic bun şi atunci numai copiii care recad sau care au anumiţi factori de prognostic negativ au indicaţie de transplant. În schimb, la adulţi, majoritatea au indicaţie de transplant.
Care este rata de supravieţuire după un transplant medular?
Depinde foarte mult de tipul de transplant, de tipul de boală, de stadiul bolii şi de comorbidităţi, adică de starea pacientului. Dacă am putea face o medie, deşi variază foarte mult, aş putea spune că 50% dintre pacienţi scapă de boală şi 50% fac complicaţii sau boala reapare. Dar subliniez, sunt multe cazuri cu care intrăm în tratament cu şanse foarte bune: de 80% - 90% de a scăpa de boală.
Concret, a scăpa de boală înseamnă vindecare?
Noi facem procedura cu intenţie curativă, adică de vindecare. Mai ales când este vorba de transplant cu celule de la donator (nu cu celule proprii pacientului), atunci intenţia este curativă. În mod normal, dacă totul decurge bine, pacientul nu mai are legătură cu boala respectivă, după o perioadă de 6-12 luni, în care primeşte tratament de profilaxie, de suport. Trebuie reţinut că, mai multe luni, pacientul este într-o perioadă de refacere după procedura de transplant. Dacă trece cu bine de această perioadă, pacientul nu mai face tratament şi poate să ducă o viaţă ca şi cum nu a avut o astfel de boală.
Aceşti pacienţi mai fac chimio şi radioterapie?
În principal, pacientul face chimioterapie . Am avut câţiva pacienţi, care au făcut şi radioterapie corporeală totală. Dar acestea sunt cazuri izolate, foarte puţine: 4-5 pacienţi în ultimii ani.
În ultima vreme, a crescut numărul leucemiilor, al bolilor sistemului imunitar?
Cred că diagnosticăm mai multe. Nu-mi dau seama dacă sunt mai multe, dar crescând capacitatea noastră de a diagnostica şi receptivitatea populaţiei de a consulta medicul, depistăm mai multe leucemii, comparativ cu anii trecuţi.
Simptome
Care sunt simptomele ce ar trebui să ne trimită de urgenţă la medic?
O leucemie acută este o boală pe care nu o duci pe picioare multe luni. Când apare această boală, persoana respectivă se simte imediat rău. Celulele leucemiei acute cresc de la o zi la alta. Aceste celule au o capacitate foarte mare de a creşte, comparativ cu celulele sănătoase. Înfloresc pur şi simplu în organism, punând stăpânire pe el. De aceea, simptomele sunt spectaculoase şi se instalează brusc, în plină stare de sănătate. Brusc, apar febra care nu cedează, sângerări din nas, din gingii, echimoze, posibil pe tot corpul. În principal, apare o puternică stare de astenie pentru că toate celulele sănătoase sunt inhibate de aceste celule bolnave, care cresc rapid. Celulele din sânge, normale sunt inhibate, deoarece toată măduva pacientului este cuprinsă de celulele canceroase, leucemice, anormale. La prima hemogramă, orice medic îşi dă seama că este vorba de o urgenţă.
În cazul reapariţiei bolii, ce soluţii mai există?
Dacă s-a făcut un transplant autolog, se poate merge mai departe cu un transplant cu celule sănătoase, cu un transplant alogen, sau putem să suplimentăm cu nişte celule de la un donator. Întotdeauna, mai există o variantă imunologică, ca tratament în cazul pacienţilor cu recădere. Dar sunt şi boli pentru care altă variantă terapeutică nu există.
Cât costă un transplant medular în ţara noastră?
Costurile sunt suportate prin programul naţional de transplant de Ministerul Sănătăţii şi se decontează între 88.000 de lei un transplant autolog şi 162.000 de lei un transplant alogen.
Ce ne spuneţi despre donatori?
Registrul nostru este conectat la registrele internaţionale. Ceea ce este extraordinar deoarece, prin registrul nostru, noi deja căutăm donatori în registrele internaţionale. În prezent, în registrul nostru avem aproximativ 20.000 de voluntari înscrişi. Este o bază de date cu persoane care şi-au exprimat dorinţa să devină donatori dacă, vreodată, un pacient va şi compatibil.
Asociaţia Română de Transplant Medular
Sunteţi preşedinta Asociaţia Române de Transplant Medular, nou înfiinţată. Care este obiectivul acestei Asociaţii?
Obiectivul principal îl reprezintă promovarea activităţii de transplant medular, informarea corectă a personalul medical şi a populaţiei în legătură cu această procedură salvatoare: că se efectuează în ţara noastră, că un pacient care ajunge la timp la medic, datorită acestei proceduri, are şanse foarte mari să se vindece. Eu cred că trebuie să crească accesul pacientului la o astfel de procedură pentru că, uneori, numai aceasta poate să-i ofere şansa de a scăpa de boală. Cred că este un mare păcat dacă medicul şi bolnavul nu ştiu că această procedură se face în România, că pacientul are aici această şansă. De fapt, aceasta este principala misiune a Asociaţiei Române de Transplant Medular, mai ales că avem deja 1.000 de transplanturi. Ceea ce înseamnă că avem o experienţă semnificativă, că avem mulţi pacienţi care sunt bine, că este momentul ca aceşti pacienţi să spună ei că sunt bine. Dar, din păcate, sunt mulţi pacienţi care nu ştiu că pot beneficia aici de această procedură şi merg în străinătate.
Concret, cum îşi va îndeplini Asociaţia Română de Transplant Medular această misiune ?
Prin site-ul Asociaţiei, prin Facebook ... Prin Congresul pe care îl orgnizăm în luna iunie, anul acest, pentru personalul medical. Prin diverse manifestări, promovăm activitatea de transplant medular, colaborând cu pacienţi, cu voluntari, cu autorităţi. În Asociaţie sunt incluse toate cele patru centre de transplant medular din ţară: de la Bucureşti - Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Colţea - Timişoara şi Tg. Mureş
Acesta este, de fapt primul Congres al Asociaţiei Române de Transplant Medular...
Da, este primul Congres, organizat sub egida Asociaţiei Române de Transplant Medular. Preşedintele Congresului este medicul român Ştefan Ciurea, asociate profesor, la Departament of Stem Cell Transplantation, division of Cancer Medicine, University Texas MD Anderson Cancer Center Houston, unul dintre cele mai mari centre de cancer din SUA. Este absolvent al Facutăţii de Medicină din Iaşi. Domnia sa m-a încurajat să fac primul haplotransplant. Şi tot domnia sa ne-a îndemnat să ieşim şi să spunem: "Facem în România transplant medular ca în SUA”.
