Academia de Stiinte Medicale (ASM) aniverseaza anul acesta 80 de ani de la infiintare. Acest moment a fost marcat printr-o sesiune solemna, care a reunit membrii ASM, invitati de marca si un concert simfonic sustinut de Orchestra Medicilor la Ateneul Roman. Un prilej de a afla de la presedintele ASM, prof. dr. Irinel Popescu, principalele momente din existenta de opt decenii a acestei institutii.
Care a fost menirea ASM de-a lungul celor 80 de ani de la infiintare?
Inca de la infiintare ASM si-a propus sa fie nu numai un for de consacrare a elitelor si, totodata un for care sa cobntribuie la progresul medicinei. La vremea respectiva, in 1935, rolul cel mai important pe care dorea sa si-l asume ASM era imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Lucrand impreuna cu Ministerul Santatii, ASM s-a implicat in evaluarea starii de sanatate a populatiei, in gasirea unor solutii pentru alcatuirea unor programe care priveau profilaxia unor boli, vaccinarile etc. Intre timp, cercetarea medicala a capatat o amploare din ce in ce mai mare si a ajuns la explozia din zilele noastre. Evident, ASM, dupa modelul altor academii, s-a implicat in activitatea de cercetare. Astfel, in prezent, prin ultima Lege a ASM, din 2004, intr-un fel acestei institutii ii revine coordonarea activitatii de cercetare.
De ce anume are nevoie o asemenea institutie pentru a fi mereu la inaltimea menirii ei ?
Este nevoie de doua lucruri. In primul rand, ASM are nevoie de parghii legislative, care sa-i confere atributii in activitatea de coordonare a cercetarii la nivel national. Si in al doilea rand, are nevoie de un buget special alocat, care sa-i permita sa finanteze cercetarea medicala, in functie de propria strategie si viziune. Au fost niste incercari timide in anii ’90 prin programul intitulat « Orizont 2000 », care avea insa o finantare foarte mica, total neatractiva pentru acea perioada, care nu-i dadea posibilitatea obtinerii unor rezultate importante. Abia din anul 2000, cercetarea medicala romaneasca a obtinut o finantare adecvata, in conditiile procesului de integrare in UE. In anul 2000, programul “ViaSan” - Viata si Sanatate - a beneficiat de o suma importanta pentru acea perioada si a fost coordonat de ASM, care a organizat competitiile pentru accesarea fondurilor respective. Dupa 2004, a fost o perioada relativ dificila pentru ASM , ajungandu-se sa i se ia calitatea de institutie care poate sa fie finanatata de la bugetul de stat. Astfel, s-a ajuns la o lipsa totala de finantare a ASM, in anii 2009 si 2010. Dupa 2011, in perioada actualei conduceri, s-a facut un efort de modificare a acestei situatii.
Si ce ati reusit ?
Pana acum, am reusit sa obtinem finantarea de la bugetul de stat. Pentru ca legislatia actuala recunoaste rolul major al ASM in sistemul de sanatate romanesc si permite finantarea acesteia de la bugetul de stat. Finantarea de la bugetul de stat este, insa, una bazala (curent electric, apa etc.). Pentru ca, din 2004, finantarea cercetarii nu a mai revenit la ASM, aceasta trecand la Autoritatea Nationala pentru Cercetarea Stiintifica si, apoi, la Ministerul Educatiei si Cercetarii, unde este si la ora actuala. Asadar, in prezent, ASM face atat cat poate sa faca pentru a redeveni si sub aspectul finantarii coordonatorul cercetarii stiintifice din Romania.
Ce poate face, deocamdata, ASM pentru a redeveni, cum spuneati, coordonatorul cercetarii stiintifice din tara noastra ?
ASM a incercat o redefinire a centrelor si nucleelor de cercetare pe care le are la nivel national, care justifica aceasta calitate. Din punctul de vedere al ASM, un centre sau un nucleu de cercetare se defineste prin oameni capabili si dotare. In prezent, ASM are in tara peste 70 de centre si nuclee de cercetare. De asemenea, ASM a inceput accesarea de proiecte europene. In acest context, cele mai notabile realizari ale ASM sunt doua proiecte cu fonduri europene. Primul proiect isi propune ca 17 centre de cercetare sa fie dotate cu angiografe destinate cercetarii angiografice pentru afectiunile vasculare cerebrale, coronariene, vasculare periferice si pentru tumorile abdominale. Angiografele sunt aparate scumpe, performante, iar daca noi reusim sa dovedim ca, in Romania, se poate face cercetare angiografica inseamna ca am facut un mare pas inainte. Asta inseamna diagnostic corect si in unele cazuri tratament (stenturi pe vasele carotide si coronare). Al doilea program este unul de instruire a aproximativ 3.000 de medici si asistente medicale in transplantul de organe. Este un program de tip POSDRU. Peste 2.000 de cadre medicale din toata tara s-au inscris deja la cursuri, ceea ce va creste calitatea activitatii de transplant in tara noastra.
Domule profesor, sa mai spunem ca Academia de Stiinte Medicale este printre primele din Europa.
Intr-adevar, sunt in Europa tari respectabile, care au o asemenea institutie de 10, 20, 30 de ani. De exemplu, in Cehia, o institutie similara cu a noastra a aniversat anul acesta 10 ani de la infiintare. Iata ca noi aniversam 80 de ani de la infiintarea ASM si, in utilmii ani, aceasta institutie este un veritabil partener de dialog.
Si cum se concretizeaza, domnule profesor, in ultima perioada, acest dialog dintre ASM si celelalte institutii similare din Europa ?
La propunerea Federatiei Europene a Academiilor de Medicina (FEAM), in primavara anului trecut, la Bucuresti, s-a derulat Congresul FEAM, cu tema « One Health », o tema extrem de actuala, intrucat nu putem vorbi de sanatatea omului, daca nu vorbim de sanatatea animalelor, a plantelor, a planetei in general. La acest eveniment, ASM a avut o contributie substantiala. Astfel, participantii la Congresul FEAM de la Bucuresti au aflat ca Romania are o contributie de vreo trei decenii si aici amintesc de aportul profesorului Nicolae Manolescu de la « Medicina Veterinara », care s-a implicat in ceea ce se numeste medicina comparata - bolile omului comparate cu bolile animalelor - care face parte din conceptul One Health. Noi le-am prezentat participanilor la Congres FEAM publicatiile si congresele dedicate conceputului One Health. De asemenea, in sedinta din 12 mai 2014 a Consiliului FEAM, desfasurata la Bucuresti, in calitatea mea de presedinte al ASM din Romania am fost ales vicepresedinte al FEAM. Ceea ce inseamna o dubla recunoastere : atat a activitatii personale, cat si a prestigiului ASM.
Toate acestea au consolidat insertia europeana a ASM si, evident, posibilitatile de accesare de fonduri europene.
Domnule profesor, cati membri are ASM si care este criteriul de baza pentru admiterea in aceasta institutie ?
Primul si cel mai important criteriu de admitere in ASM este cel scientometric.Opera stiintifica a candidatului este evaluata pe criterii scientometrice. Prin lege, ASM are 231 de membri : 190 membri titulari, locurile libere urmand sa fie ocupate la propunerea filialelor.
Care este relatia ASM cu Ministerul Sanatatii ?
Prin lege, ASM este subordonata Ministerului Sanatatii (MS). In ultimul timp, MS a dovedit ca sustine activitatea ASM, intrucat i-a redat finantarea si posibilitatea de implicare in domeniul cercetarii. In schimb, ASM se obliga sa asigure expertiza stiintifica necesara programelor si politicilor de sanatate ale MS. Apreciem, de asemenea, aparitia programului sectorial de cercetare, care prevede alocarea unei sume destinate, in mod special, cercetarii medicale.
