În timpul sarcinii, viitoarea mamă împarte totul cu copilul: nutrienţi, oxigen… Dar fătul poate poate da mamei şi din propriile lui celule. Unele dintre acestea circulă prin sângele mamei şi, când trec de sistemul imun, ele se localizează în ţesuturi. Plămânii, sânii, inima sau chiar creierul viitoarei mame pot să găzduiească celule de la bebeluş, uneori chiar decenii. Acest fenomen este cunoscut de mai bine de un secol. Întrebarea este în ce măsură aceste celule fetale au efecte negative sau pozitive pentru viitoarea mamă. Răspunsul la această întrebare este dezbătut îndelung de oamenii de ştiinţă. Pentru prima dată, o echipă de cercetători americani a analizat aproape 120 de studii pentru a răspunde la această întrebare esenţială. Concluziile au fost publicate în revista Bio Essays, la 28 august 2015, şi prezentate de Franceinfov.
În esenţă, aceste concluzii susţin că oferta de celule ale fătului vine pentru mamă şi cu bune, şi cu rele, ceea ce cercetătorii au numit « cooperare şi conflict ». Efectele celulelor fetale au fost clasate în trei categorii : pozitive, neutre şi nefaste.
Efecte pozitive
Unul din atuurile majore ale celulelor fetale este că ele acţionează în maniera celulelor suşe, capabile de a se diferenţia în funcţie de mediu. De exemplu, ele ar putea fi capabile, migrând la creier, să se transforme în neuroni, susţin cercetătorii americani.
Aceste celule par să aibă, în principal, un efect reparator asupra rănilor interne şi cicatricelor, favorizând, de exemplu, dispariţia leziunilor hepatice. Celulele fetale ar putea, astfel, să fie utile în vindecarea cicatricei legate de cezariană. Dar toate aceste beneficii sunt deocamdată în stadiul de observare, deoarece, până acum, nu a fost identificat nici un mecanism clar de acţiune.
Consecinţe nefaste
Dimpotrivă, celulele fetale ar putea perturba sistemul imun al mamei, creând inflamaţii persistente şi, pe termen lung, boli auto-imune. Potrivit cercetătorilor, acest dezechilibru imunitar ar putea explica de ce mai mult femeile suferă de poliartrită reumatoidă sau de lupus.
În studiul cercetătorilor americani sunt menţionate cancere, depresie post-partum şi alte boli ca fiind rezultatul ipotetic al invaziei celulelor fetale. Totuşi, dovezile sunt deocamdată fragile. Motiv pentru care cercetătorii consideră că viitoarele studii vor trebui să folosească metode mai precise pentru detectarea celulelor fetale, cu scopul de a determina funcţiile acestora.