Pentru testarea moleculară (diagnostic direct) se fac prelevări care se congelează şi se aduc la laborator cât mai rapid, menţinând lanţul de frig.
Pentru testarea serologică (diagnostic indirect), serul se menţine la 4 grade Celsius, cu respectarea lanţului de frig.
Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Institutului Cantacuzino, formulate de dr. biolog Cornelia S. Ceianu, „pentru stabilirea strategiei de investigare este necesar ca laboratorul să primească informații privind date clinice și epidemiologice: istoric de călătorie (dată, loc) ori alt context de expunere la virus; data debutului bolii și date recoltare probe; status imun, graviditate, imunizări anterioare pentru alte flavivirusuri (febra galbenă, encefalita japoneză, encefalita de căpușă); se va lua în considerare posibilitatea unei expuneri anterioare la un alt flavivirus care circulă endemic în zona de rezidență a pacientului, ceea ce poate modifica dinamica răspunsului imun în cazul unei infecții flavivirale secundare (de exemplu, pacientul a locuit mult timp într-o zona endemică sau hiperendemică pentru denga ori într-o zonă în care virusul West Nile circulă endemic)".
Orice persoana, care revine în ţară după o călătorie într-o ţară unde există risc de infectare cu virusul Zika, se poate prezenta la Institutul Cantacuzino pentru efectuarea acestui test, rezultatele fiind furnizate în maximum şase zile.
