În ceea ce priveşte percepţia asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.
Principala temere legată de cancer este că nu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugă lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8), plus teama de boala în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%).
"Dacă, în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârşitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esenţial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienţi cu cancer diagnosticaţi în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supravieţuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienţi care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut şansa de a fi trataţi cu terapii personalizate şi cu imunoterapii", spune dr. Marius Geantă, preşedinte al Centrului pentru Inovaţie în Medicină (InoMed).
"În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere ştiinţific, românii încă asociază într-o proporţie considerabilă diagnosticul de cancer cu iminenţa decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele modeme de prevenţie, screening, diagnostic şi tratament, dar şi pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluţiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade", subliniază dr. Geantă.
Aceasta este prima cercetare sociologică reprezentativă la nivel naţional, care şi-a propus să evalueze relaţia dintre români şi cancer. Datele au fost colectate în perioada 1-20 aprilie 2016, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.
