Lu You, oncolog la Universitatea chineză Sichuan, va testa, împreună cu echipa lui, posibilitatea de a modifica limfocitele T ale pacientului cu ajutorul Crispr.
Limfocitele T sunt celulele-soldat ale sistemului imun, care atacă virusurile şi tumorile.
Problema este că, adesea, în unele cancere, aceste celule T nu mai atacă tumorile, deoarece ele nu mai sunt capabile să recunoască faptul că acele celulele tumorale sunt bolnave, că sunt elemente străine corpului omului.
O mare parte din cercetările actuale asupra cancerului se concentrează pe găsirea unui mijloc de a forţa limfocitele T să atace tumorile. Ceea ce fac cercetătorii chinezi: a extrage aceste celule de apărare ale pacientului şi, prin folosirea Crispr-Cas9, să se acţioneze asupra unei gene speciale, numită PD-1. Această genă, în mod normal, le va impune limfocitelor T, dacă au undă verde, să atace o celulă. Scoţându-le din circuit, cercetătorii speră ca limfocitele să poată ataca tumora. Celulele modificate genetic vor fi astfel multiplicate in vitro şi, apoi, vor fi injectate în corpul pacientului.
Dar înainte ca aceste celule modificate să fie injectate, ele vor fi verificate de o societate de biotehnologie pentru a fi siguri că nu vor interveni alte schimbări neaşteptate. Aceasta se efectuează cu ajutorul Crispr-Cas9 o tehnologie extrem de precisă, comparativ cu celelalte metode de modificare genetică. Totuşi şi în cazul Crispr-Cas9 vorbim despre riscul unor efecte secundare.
Potrivit revistei Nature, la testarea noii metode sunt selectaţi numai pacienţi afectaţi de cancer pulmonar în stadii avansate şi în cazul cărora metodele actuale de tratament nu au dat rezultate. Evident, rămâne problema efectelor secundare, cel mai important fiind de a fi atcate celulele sănătoase. Lei Deng, unul dintre cercetătorii din echipa lui You, spune că această metodă este capabilă să blocheze genele.
Primele teste, derulate în luna august, vor fi efectuate pe zeci de persoane, cu scopul de a verifica tocmai posibilele efecte nedorite.
China nu este singura ţară care doreşte să testeze Crispr-Cas9 în cazul bolnavilor, dar clar este prima care o face.
Potrivit Nature, în SUA, un test similar aşteaptă autorizaţia FDA. Autorizaţia ar putea fi eliberată până la sfârşitul anului.
Pe de altă parte, China este acuzată că foloseşte prea des şi prea uşor Crispr-Cas9. Vestea modificării genetice a embrionilor venită tot de la cercetătorii chinezi, în aprilie 2015, a provocat controverse. Dar un mai târziu, în Marea Britanie, o echipă de cercetători primea undă verde de a folosi Crispr-Cas9 în embrionii umani, cu condiţia de a-i distruge în interval de 14 zile.
