Această descoperire a fost făcută la unitatea de virologie şi microbiologie clinică a spitalului universitar Careggi din Florenţa şi este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea este legată de o enterobacterie cauzatoare de pneumonii foarte grave, adesea mortale, numită Klebsiella pneumoniae.
Medicii infecţionişti au detectat acest agent patogen, după ce au încercat mai multe combinaţii de antibiotice, administrate unui copil spitalizat cu cancer al sângelui. Din cauza eşecului acestor terapii, specialiştii au analizat genomul lui pentru a determina ce antibiotic trebuie folosit. Ei au identificat o nouă variantă genetică, implicată în rezistenţa la colistină, medicament folosit atunci când toate celelalte antibiotice se dovedesc ineficiente. Cercetătorii au numit această nouă genă rezistentă mcr-2.
Rezistenţă transmisă de o altă bacterie
Cercetătorii subliniază că micuţul pacient nu a luat niciodată colistină. Astfel, s-a stabilit că nu antibioticele au favorizat această nouă formă de rezistenţă. Cercetătorii bănuiesc că această rezistenţă a ajuns la Klebsiella pneumoniae de la o altă bacterie purtătoare a genei mcr-2.Este pentru prima dată când această suşă bacteriană prezintă rezistenţă la colistină. În schimb, alte bacterii, cum sunt Escherichia coli, sunt deja purtătoare ale genei mcr-2, ceea ce le conferă, de asemenea, rezistenţă la acest antibiotic.
Această nouă suşă bacteriană este în centrul atenţiei pentru dezvoltara unei noi clase de antibiotice, subliniază Gian Maria Rossolini. Dar deja experţii avertizează că, în 2050, aproximativ zece milioane de decese ar putea fi atribuite antibiorezistenţei, avertizează Jim O'Neil, economist englez într-un raport comandat de guvernul britanic.
Pentru a beneficia de aceste medicamente, specialiştii sunt unanimi: trebuie să punem punct abuzului de antibiotice, în special atunci când sunt inutile. Apariţia unor noi molecule este indispensabilă, mai ales că, în prezent, nici una nu dă rezultate în lupta contra acestor bacterii multi-rezistente.
Potrivit ECDC, "rezistenţa antimicrobiană este în continuare ridicată sau în creştere în majoritatea statelor membre, în special în cazul bacteriilor Staphylococcus aureus (SARM), Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae şi Pseudomonas aeruginosa.
ECDC avertizeaz că, "în UE, apar cazuri de infecţii cauzate de bacterii rezistente în totalitate sau aproape în totalitate la antibiotice. Exemple de astfel de bacterii sunt Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemaza (KPC) (adesea Klebsiella pneumoniae) şi Acinetobacter rezistent la mai multe antibiotice. Nu există o alegere raţională privind terapia cu antibiotice pentru tratarea unor astfel de pacienţi, iar tratamentul se bazează adesea pe antibiotice vechi şi toxice precum colistinul.
Această nouă tendinţă este îngrijorătoare, deoarece există un număr foarte mic de compuşi în fază de cercetare şi dezvoltare care ar fi potenţial activi împotriva acestor bacterii şi care ar putea fi puşi pe piaţă în următorii 5-10 ani".
