Astenia de primăvară nu este o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale, care apar atât la persoanele sănătoase, cât şi la cele care au asociată o altă patologie, însă poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp, putând să ducă la depresie, susţin specialiştii.
Peste 800 de persoane au fost internate, de la începutul anului, la Institutul de Psihiatrie Socola, din cauza depresiei, scrie agerpres.ro.
Potrivit reprezentanţilor Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi, pe parcursul întregului an 2017 au fost internate 4.646 de persoane care sufereau de depresie, dintre acestea 3.177 fiind femei.
Specialiştii susţin că aproape fiecare om s-a confruntat, în momentul trecerii de la iarnă la primăvară, cu o paletă de simptome greu de specificat, grupate sub denumirea generică de "astenie de primăvară". Când aceste simptome se prelungesc, însă, în timp, vorbim de depresie, o afecţiune care poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp.
"Este un proces de ajustare al organismului la schimbarea anotimpului. Practic, mintea şi corpul nostru depun un efort considerabil pentru a se putea adapta noilor condiţii de temperatură şi de luminozitate", a declarat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iaşi
Conform acesteia, simptomul cel mai des întâlnit în cazul asteniei de primăvară este oboseala, care nu se justifică, nu are niciun motiv obiectiv şi, de multe ori, este asociată cu cefalee sau banala durere de cap.
"Se mai pot întâlni stări de nervozitate, stări de iritabilitate, palpitaţii, somn superficial neodihnitor. Pot să apară şi tulburări ale apetitului, cu lipsa totală a poftei de mâncare, tulburări de memorie şi de concentrare. Astenia de primăvară se poate întâlni la orice persoană, indiferent de vârstă şi de sex. Se pare, totuşi, că femeile sunt mai predispuse, 40% dintre acestea dezvoltând astenie primăvara. De asemenea, o întâlnim frecvent şi la persoanele sedentare, dar şi la acele persoane care desfăşoară activităţi solicitante, cu stres psihic şi emoţional mare", a declarat dr. Nester.
Un factor ce poate influenţa apariţia asteniei este reprezentat de modificarea condiţiilor atmosferice: modificări de temperatură, de luminozitate, modificări ale presiunii atmosferice.
Pentru a ne da seama că suferim de depresie, susţine aceasta, în primul rând este necesară prezenţa unui număr de simptome care să se manifeste pe parcursul întregii zile, pe o perioadă minimă de două săptămâni.
"Este prezentă dispoziţia depresivă, apare tristeţea intensă, ne confruntăm cu o senzaţie de gol, de vid interior; apoi, putem discuta de insomnie, de dispariţia până la lipsa totală a interesului şi a plăcerii pentru orice activitate. Lentoarea fizică şi mentală, care nu ne mai lasă să luăm decizii, este asociată cu neîncrederea în sine şi neîncrederea în forţele proprii. Stima de sine este mult diminuată, apar sentimentele de inutilitate, de nesiguranţă, şi constatăm o pierdere a elanului vital. În depresia severă, bolnavul este incapabil să îşi satisfacă rolul social, iar activitatea la locul de muncă poate fi realizată numai cu eforturi deosebite", a explicat dr Andreea Nester.
În cazul în care apar astfel de simptome, cea mai bună soluţie este ajutorul unui specialist.
