Ar trebui să fim îngrijorați de răspândirea epidemiei de mpox în Europa?

17 Aug 2024
Ar trebui să fim îngrijorați de răspândirea epidemiei de mpox în Europa?

OMS a declanșat recent cel mai înalt nivel de alertă internațională ca răspuns la o reapariție a virusului mpox în Africa. După raportarea primelor cazuri importate din afara Africii, unul în Suedia și trei în Pakistan, aparent legate de o nouă variantă potențial mai periculoasă, autoritățile sanitare europene fac apel la cea mai mare vigilență, scrie Le Figaro

Miercuri, 14 august, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declanșat cel mai înalt nivel de alertă sanitară la nivel internațional în fața focarului epidemic de cazuri de mpox în Africa, care a provocat de la început peste 16.000 de îmbolnăviri și 548 de decese în Republica Democratică Congo (RDC), cea mai afectată țară. După raportarea primelor cazuri importate din afara Africii, unul în Suedia și trei în Pakistan, aparent legate de o nouă variantă potențial mai periculoasă, autoritățile sanitare europene fac apel la cea mai mare vigilență. Aceștia avertizează că alte cazuri de mpox ar putea fi detectate în curând în Europa. Premierul francez demisionar Gabriel Attal a anunțat și  plasarea sistemului de sănătate într- o „stare de maximă vigilență”.

  • O evoluție a virusului începând cu anii 1970

Descoperit pentru prima dată la om în 1970, în ceea ce este acum RDC, mpox, numit anterior variola maimuțelor, se manifestă inițial cu febră, dureri de cap și ganglioni limfatici umflați. După câteva zile, ar apărea erupții cutanate, de obicei pe partea superioară a corpului (față, gât) și s-ar putea extinde în zona din jurul organelor genitale. Aceste prime simptome s-au datorat în principal două tulpini de virus, clada 1, din Africa Centrală și clada 2, din Africa de Vest. Aceste forme clasice de mpox au fost transmise cel mai adesea de la copii la familiile lor, prin contactul strâns cu leziunile, ceea ce explică de ce boala s-a limitat cândva la focare localizate în Africa , explică Yazdan Yazdanpanah, directorul ANRS pentru boli infecțioase emergente. profesor la spitalul Bichat.

Ca urmare a mutațiilor virusului, o nouă variantă, numită clada 2b, a apărut în Nigeria în 2017. Această variantă s-a transmis în timpul contactului dintre mucoasele sau pielea infectată, deci de preferință în timpul actului sexual , subliniază Olivier Schwartz, director de cercetare. . în virologie la Institut Pasteur. Această clasă 2-B a ajuns să treacă granițele africane provocând epidemia globală de mpox din 2022, care a generat 100.000 de cazuri în aproximativ o sută de țări, inclusiv aproape 3.000 în Franța.

Resurgența actuală a cazurilor în Africa se explică în principal prin infecții datorate tulpinilor vechi de clada 1. Cu toate acestea, apariția recentă a unei variante distincte, numită clada 1b, îi îngrijorează pe specialiști. A fost identificat pentru prima dată în 2023 într-o regiune minieră din estul RDC și este în proces de răspândire mai larg în Africa Centrală” , precizează profesorul  Yazdanpanah. Mai alarmant, această variantă este deja cauza a cel puțin 90 de cazuri în patru țări vecine (Rwanda, Burundi, Kenya și Uganda), la care se adaugă cazul importat în Suedia și, poate, în cele din Pakistan, secvențierea genomică este în curs.

  • Care sunt caracteristicile noii variante  ?

Pentru moment, proprietățile acestei noi variante, clada 1b, sunt puțin cunoscute, dar pare să se distingă prin mai multe caracteristici. În primul rând, provoacă leziuni pe întregul corp, și nu mai doar în partea superioară, și se transmite pe cale sexuală, precum clada 2b, ceea ce până acum nu fusese niciodată cazul tulpinilor din clada 1.  Potrivit unui studiu publicat în Nature Medicine, cazurile datorate exclusiv acestei variante în RDC aveau în medie vârsta de 22 de ani, dintre care 50% erau femei și 30% erau prostituate.  „Așadar, spre deosebire de clada  2b, care în 2022 a afectat în principal populațiile masculine homosexuale, se pare că clada  1-B afectează femeile la fel de mult ca și bărbații și se transmite și în timpul contactului sexual, probabil prin contact direct cu leziunile”, comentează dr. Schwartz.„Cu toate acestea, până în prezent, nu există dovezi care să sugereze că este transmisă pe cale respiratorie”, adaugă el.

Cealaltă îngrijorare este că această variantă este potențial mai mortală. Începând cu 15 august, mai mult de 500 de decese au fost raportate de către agenția de sănătate a Uniunii Africane, Africa CDC, reprezentând o rată a mortalității de peste 3% pentru tulpinile circulante de clada 1, comparativ cu doar 1% față de cele din clada 2.

  • Ar trebui să ne îngrijorăm în Europa?
Potrivit profesorului Yazdanpanah, creșterea recentă a numărului de cazuri ar putea demonstra o mai bună adaptare a virusului la om, fără a crește însă riscul unei epidemii în Europa. Ne așteptăm, evident, să fie detectate alte cazuri dar nimic nu sugerează o răspândire ca cea din 2022” , subliniază el. Pe bună dreptate, epidemia se explică în mare măsură prin scăderea imunității colective împotriva virusului variolei umane, vaccinul care nu mai este obligatoriu pentru oameni din 1980. Cu toate acestea, acest vaccin protejează 80% împotriva mpox, datorită asemănărilor dintre cei doi viruși. „În 2022, vaccinarea, dar și screening-ul rapid și izolarea persoanelor infectate au făcut posibilă stoparea epidemiei. În 2024, am continuat să avem cazuri sporadice de mpox clade 2b, dar 60% din cazurile raportate nu fuseseră niciodată vaccinati împotriva mpox; iar cazurile în care fuseseră vaccinati prezentau forme non-severe” , amintește profesorul Yazdanpanah

Acest lucru ar putea schimba într-adevăr datele, deoarece aceste populații vulnerabile nu mai sunt "naive" față de virus. Mai multe studii științifice au demonstrat în mod deosebit că, pentru persoanele care au primit două doze de vaccin de urgență împotriva variolei în 2022, imunitatea dobândită persistă în timp. „Ceea ce ar putea sugera că beneficiază deja de un nivel de protecție împotriva noii tulpini 1b” , indică Olivier Schwartz. Cât despre persoanele vaccinate înainte de 1980, acestea ar putea fi deja protejate. „Autoritățile franceze ar trebui să decidă în zilele următoare asupra recomandărilor de vaccinare, dar, a  priori, o doză suplimentară va fi necesară pentru această populație” ,spune  profesorul  Yazdanpanah.

  • Ce trebuie făcut pentru a opri epidemia din Africa

Cu ajutorul OMS, autoritățile sanitare din Africa încearcă în prezent să desfășoare mijloace logistice și financiare pentru a facilita distribuirea vaccinurilor în țările afectate care nu au în prezent stoc suficient. La 27 iunie 2024, RDC acordase deja o primă autorizație de utilizare în caz de urgență pentru două vaccinuri împotriva variolei, MVA-BN (Bavarian Nordic, Danemarca) și LC16 (KM Biologics, Japonia). Directorul Alianței Internaționale pentru Vaccinare, Gavi, a anunțat pe 15 august că va pune la dispoziție 500 de milioane de dolari pentru a implementa vaccinarea în țările afectate, în timp ce grupul nordic bavarez a asigurat că va putea produce 10 milioane de doze până la sfârșitul anului. 2025.

Cealaltă urgență constă în îmbunătățirea screening-ului, ale cărui mijloace par insuficiente pe teren în Republica Democratică Congo. Un aspect în care este implicat în mod deosebit directorul ONG-ului Find, Sergio Carmona. „Scopul nostru este de a dota profesioniștii din domeniul sănătății cu instrumentele potrivite pentru a diagnostica mpox rapid și precis, permițând eforturi în timp util de tratament și prevenire” , a explicat el într-o declarație din 16 august.

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră