Infecţiile cu ciuperci sunt foarte des tratate cu antibiotice în condiţiile în care acestea nu răspund la aceste medicamente.
Antibioticele luptă contra bacteriilor, nu contra virusurilor, nu contra ciupercilor. Totuşi, antibioticele sunt încă foarte des prescrise în infecţiile de origine fungică. Nu numai că nu le vindecă, dar, în plus, abuzul de antibiotice contribuie la fenomenul numit rezistenţa bacteriilor. Este concluzia unui studiu publicat în Emerging Infectious Diseases, scrie site-ul topsante.
Potrivit autorilor studiului, infecţiile provocate de ciuperci sunt subdiagnosticate. Pe de altă parte, medicii prescriu antibiotice chiar şi atunci când nu sunt necesare. Bacteriile învaţă să reziste în faţa antibioticelor, aceste medicamente devenind astfel din ce în ce mai puţin eficiente chiar atunci când, într-adevăr, ele sunt indicate.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, antibiorezistenţa este una dintre cele mai teribile ameninţări la ora actuală, care provoacă aproximativ 23.000 de decese în fiecare an. Testele de diagnosticare a ciupercilor sunt disponibile, dar sunt subutilizate, deşi ele sunt foarte rapide şi ieftine. Cercetătorii subliniază în special câteva situaţii asupra cărora profesioniştii din domeniul medical trebuie să-şi îndrepte atenţia:
- 2,7 milioane de pacienţi diagnosticaţi ca fiind purtători ai unei tuberculoze pulmonare, fără a fi făcut infecţia, dar totuşi sunt trataţi cu antibiotice şi anti-tuberculoase. Un simplu test poate să arate prezenţa ciupercii Aspergillus în aceste cazuri şi evitarea acestor medicamente ineficiente.
- În spitale, greşelile de diagnostic duc la un exces de antibiotice cu spectru larg.
- Numeroşi pacienţi suferinzi de astm, cu crize declanşate de ciuperci, sunt frecvent diagnosticaţi în mod greşit cu bronhopneumonie cronică obstructivă (BPOC).
Tratamentele contra pneumoniei sunt greşit administrate pacienţilor purtători ai HIV.
