Profesorul doctor Radu Deac, directorul executiv al ANT, a exemplificat, spunând că „la singurul donator în moarte cerebrală declarat la Satu-Mare, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă”.
Profesorul Radu Deac atrage atenţia că, în primul rând, pacienţii sunt loviţi de aceste atacuri, deoarece ele atrag „reticenţă în obţinerea consimţământului de donare, cu scăderea dramatică a activităţii de transplant şi creşterea imediată a mortalităţii în rândul celor care aşteaptă să fie transplantaţi”.
În privinţa acuzaţiilor aduse ANT, prof. dr. Radu Deac a declarat că nu se poate vorbi de cutume în alocarea organelor, deoarece există şi se respectă proceduri şi protocale de alocare a organelor ; că Registrul Naţional de Transplant este funcţional, are o evidenţă corectă a pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare prin codul CUIANT.
Potrivit prof. dr. Radu Deac, alegerea pacienţilor receptori, care vor primi un organ transplantabil, aparţine în exclusivitate echipei multidisciplinare de transplant responsabilă de reuşita sau nereuşita transplantului şi în nici un caz decizia nu aprţine Agenţiei Naţionale de Transplant.
Spitalul Sf. Maria
În privinţa transplantului pulmonar, dr. Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, spune că " nu există motive să nu fie realizată intervenţia la Spitalul Sfânta Maria din Capitală. Mai ales că atât Spitalul AKH, dar şi Eurotransplant au atenţionat autorităţile din România că disponibilitatea de a fi realizate aceste operaţii numai în Austria este limitată şi că trebuie dezvoltat un centru în ţară".
În acest an, la noi, au fost 22 de donatori de la care se puteau recolta plămânii.
A nu pierde niciun donator disponibil, niciun organ disponibil
Profesorul doctor Irinel Popescu, directorul Centrului de chirurgie şi transplant hepatic Fundeni, spune că acuzaţiile ministrului Sănătăţii sunt denigratoare şi calomnioase.
“Acuzaţiile ministrului Sănătăţii privind activitatea de transplant din România sunt denigratoare şi calomnioase, mai ales cele privind apariţia unor VIP-uri operate cu prioritate. Operăm de 20 de ani, plecând de la pionierat, care a fost dificil, acum s-a ajuns la o creştere a intervenţiilor. În 2013, an de referinţă pentru transplant, am realizat 122 de operaţii de transplant hepatic, comparabil cu cel din ţările cu mare experienţă. Fiind un număr mare pentru Institutul Fundeni, am susţinut înfiinţarea programului şi la Spitalul Sfânta Maria. În 2014, din nou au fost 122 de operaţii, împărţite între Sfânta Maria şi Fundeni. Din păcate, în 2015, numărul de donatori a început să scadă şi împreună cu Sfânta Maria nu am mai atins cifra de o sută şi probabil nici în acest an nu o vom atinge”, avertizează prof. dr Irinel Popescu.
Potrivit prof. dr. Popescu, dominant în activitatea sa de transplant a fost să nu piardă niciun donator disponibil, niciun organ disponibil: “Obiectivele noastre: avem cam 400 de bolnavi pe listă şi facem sub 100, 300 rămân netransplantaţi. Această situaţie este în toată lumea, cererea este mai mare decât numărul donatorilor. Obiectivele noastre pleacă de la scăderea mortalităţii pe listele de aşteptare şi a mortalităţii posttransplant. Am avut o singură dominantă, de a nu pierde niciun donator disponibil, de a nu pierde niciun organ disponibil . Au fost zile când am avut şi trei operaţii într-o zi, mult, acum nu avem aşa ceva”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.
Printre multele elemente care condiţionează efectuarea unui transplant hepatic sunt dimensiunea fiactului, avizul echipei de medici anestezişti, motiv pentru care pentru a nu pierde organul sunt propuşi chiar trei posibili primitori.
“Echipa de hepatologie propune cel puţin doi-trei candidaţi, pentru că echipa anestezică poate găsi anumite probleme, iar, cum nu vrem să pierdem un ficat, sunt propuşi chiar trei posibili primitori. Se alege, cu echipa anestezică şi gastroenterologică, candidatul care este cel mai potrivit raportat la calitatea şi caracteristicile ficatului şi la condiţia primitorului. Nu există o prioritate pe listă, pentru că ciroza hepatică este o boală imprevizibilă şi impredictibilă. Sunt pacienţi care au rămas cu o boală stabilă şi cu un scor de gravitate modest sau moderat ani de zile, la care nu se impune transplantul, alţii brusc au făcut o decompensare şi au devenit urgenţă, sau retrasplantările sunt super urgenţe, Iar primul organ compatibil ajunge la ei. Alocarea se face pe criterii strict profesionale, orice afirmaţie calomnioasă este total neavenită. Avem asociaţia pacienţilor transplantaţi, care sunt în strânsă legătuă cu noi. Alocarea regională se face şi din cauza condiţiilor de transport”, a explicat prof. fr Irinel Popescu.
