La Măgura Uroiului s-a făcut recent o descoperire arheologică istorică pentru România. Descoperirile arheologice recente de la Măgura Uroiului dezvăluie importanţa pe care aşezarea daco-romană, care în Antichitate se întindea pe ambele maluri ale Mureşului, o avea pentru regiunea de la poalele Munţilor Metaliferi. În zona aceasta trăia o comunitate de pietrari, care a prosperat în urma exploatării carierelor de piatră vulcanică, scrie Adevărul.
Rămăşiţele unui drum antic şi a unei necropole romane de incineraţie au fost scoase la iveală sub Măgura Uroiului, în timpul lucrărilor de modernizare a şoselei Uroi (Simeria) – Geoagiu (DJ 107 A), aflată în şantier din vara anului trecut. Astfel, în mai multe locuri dintre cele două localităţi de pe Culoarul Mureş – Nord, aflate la o distanţă de 20 de kilometri, au avut loc descărcări arheologice. Îmn urma acestora, oamenii de ştiinţă au scos la iveală vestigii din cele mai vechi epoci în care valea Mureşului a fost locuită de oameni.
Astfel, sub Măgura Uroiului a fost dezvelită o secţiune bine conservată din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului spre Geoagiu. Acolo, în Antichitate, funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara. De asemenea, lângă secțiunea aceasta din drum, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, arheologii au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman.
Arheologii au spus că cercetările arheologice în punctele de pe marginea drumului judeţean vor mai continua până la sfârşitul verii. După finalizarea lor, cele două situri vor fi conservate, prin acoperirea cu pământ, potrivit administratorului public al judeţului Hunedoara, Costel Avram, conform aceleiași surse.
