Preşedintele Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj în Parlament prin care a adăugat o nouă tuşă portretului său de neamţ: nu-i place numai lucrul bine făcut, ci şi statistica. Aproape jumătate din discursul său a fost împănat cu cifre menite, în principal, să ilustreze incoerenţa legislativă şi lipsa calităţii actelor normative emise de Parlament şi de Guvern.
Şeful statului le-a spus din nou aleşilor că îşi doreşte un Parlament puternic, în care cetăţenii să aibă încredere, mai ales că 80% dintre români sunt nemulțumiți că legile sunt greoaie.
"Astfel, doar în anul 2015, asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educației, cea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale și Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori în aceeași lună. Am constatat, de asemenea, că prin două legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat același act normativ.
Am văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulțumiți că legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii își doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o surpriză pentru nimeni. Însă această realitate trebuie să capete un răspuns", a afirmat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a făcut şi o inventariere legilor aflate în vigoare, punctând că majoritatea actelor normative care au trecut anul acesta prin Parlament sunt emise de Guvern. "În prezent, în România sunt în vigoare aproape 14.000 de legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului. În 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanțe simple sau de urgență. Această proporție este un bun indicator al modului în care arată relația dintre puterea legislativă și cea executivăŢ, a spus preşedintele.
El a atras atenţia şi asupra modificării repetate a unor legi ce guvernează domenii esenţiale cum ar fi economia, educaţia, bulversând nu numai oamenii, ci şi sistemul. "Pe de altă parte, de la intrarea în vigoare și până în prezent, legi care privesc domenii fundamentale pentru funcționarea economiei și societății românești au fost modificate în nenumărate rânduri: vechiul Cod fiscal, de 135 de ori, Legea educației, de 26 de ori, Legea privind reforma în domeniul sănătății, de 114 ori, Legea administrației publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislația privind achizițiile publice, de 35 de ori. Sunt doar câteva exemple. Acestea însă nu sunt simple statistici. În spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetățenii noștri, care ne-au ales să-i reprezentăm, cu problemele, preocupările și viețile lor.
În spatele acestor cifre sunt elevii care nu știu după ce manual vor învăța în anul următor și ce examene vor da, sunt pacienții și medicii, sunt angajații și angajatorii, sunt antreprenorii care vor să investească dar nu știu exact ce taxe vor plăti și câte. În spatele acestor cifre sunt școli și spitale sau mari proiecte de infrastructură promise, dar nerealizate", a punctat şeful statului.
El a arătat că marile sisteme publice, educația și sănătatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii şi modificării frecvente a legislaţiei, generate de calcule politice sau conjunctur, ducând nu numai la erodarea încrederii în Parlament, ci şi a încrederii în lege.
Iohannis a spus, totodată, că această situaţie nu este de ieri de azi şi nu are rost să se mai caute vinovaţi. Soluţia ar fi în opinia sa o resetare a actului legislativ, prin mai multă responsabilitate şi în funcţie de atribuţii, competențe şi legitimitate.
" Abordări de tipul dăm azi o lege și mâine o modificăm prin ordonanță trebuie să dispară, nu ca o constrângere la adresa executivului, ci ca o dovadă de responsabilitate în exercitarea competențelor. Să spunem punct și de la capăt. Acesta poate să fie un moment zero, de la care să pornească recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului și ca fundament al relațiilor sociale. O legislație flexibilă, elaborată în directă legătură cu nevoile și așteptările societății, eliberată de populism și durabilă în timp reprezintă fundamentul oricărui stat de drept și trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice", a afirmat iohannis.
El a sublinitat că Parlamentul poate și ar trebui să se plaseze în centrul unui demers de asanare, simplificare și sistematizare a legislației din România, care s-o facă mai coerentă, mai stabilă și mai predictibilă.
"Ce va însemna acest lucru în mod direct pentru noi toți? Va însemna că pacientul știe clar ce drepturi are, cât plătește și ce servicii primește, că un investitor își va putea dezvolta un plan de afaceri pe 10 ani fără teama că regulile se vor schimba peste noapte, că un om care vrea să își plătească taxele nu trebuie să se plimbe ore în șir de la un ghișeu la altul și că nu va dura 20 de ani ca să construim o autostradă. Va însemna că elevul care intră în clasa I şi părinţii acestuia vor ști ce studiază, ce opțiuni de educație are, ce examene trebuie să dea și își va putea contura viitorul pentru 10, 12, 15 ani", a explicat şeful statului.
Citiţi mai multe ştiri din Politică!
